Prin „Spațiile utopice” ale artistului Florin Constantinescu

0
719

După ce a excelat în domeniul fotografiei și a explorat formele sculpturale ale lemnului, Florin Constantinescu exersează libertatea picturii abstracte, surprinzându-și publicul cu 20 de lucrări de pictură pe care le-a expus, în prima parte a acestei luni, la Galeria ARTA a Uniunii Artiștilor Plastici din România – Filiala Craiova. Intitulată „Spații utopice”, expoziția a fost cu atât mai impresionantă prin tehnică și execuție cu cât autorul vine dintr-un spațiu în care imaginea expresivă și clară este totul. Absolvent al Facultății de Matematică-Informatică din Craiova, specializarea Grafică și Imagine Digitală, Florin Constantinescu lucrează la Studioul Teritorial TVR Craiova de 20 de ani, iar ca artist fotograf a fost răsplătit cu importante premii în țară și la expozițiile din străinătate. Apreciat în mod deosebit pentru că „refuză ideea de a-și comercializa un demers al imitației după real” a fost de un alt artist ieșit din tipare – Lucian Irimescu, cel care, de altfel, îi și urmează cu lucrări pe simezele Galeriei ARTA. Vernisajul expoziției sale de pictură și obiect/intalație, cărora li se alătură lucrările în ulei pe pânză ale Eleonorei Gheorghiu, are loc astăzi, ora 18.00.

Florin Constantinescu s-a născut la 10 mai 1969, în Craiova. După absolvirea cursurilor universitare, în 1996, a urmat un masterat în video-jurnalism la Universitatea din București, apoi studii avansate de videografică și arta imaginii la BBC (2001-2004) și un curs pe perfecționare în artă scenografică la BBC și SRTV (2006). La Studioul Teritorial TVR Craiova lucrează din 1998: mai întâi a fost regizor, după care, timp de 14 ani, șef al Departamentului Producție Artistică. În tot acest timp, a semnat conceptul și designul a peste 100 de proiecte de scenografie și a peste 150 de proiecte de videografică pentru producții TVR. Din 2013 a revenit pe postul inițial, de regizor, ceea ce, mărturisește, îi lasă mai mult timp pentru creațiile artistice. A putut, experimenta, astfel pictura abstractă, iar de un an și jumătate a devenit membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România.

Expoziția de pictură „Utopian Spaces” / „Spații utopice” este a 18-a personală, după cele deschise în mai multe centrele culturale din țară – la București, Târgu Jiu, Târgu Mureș, Râmnicu Vâlcea, Baia Mare – și participarea cu lucrări la numeroase expoziții de grup din România și peste granițe. „Mai întâi a fost fotografia, dar am zis să mai explorez și alte medii. Fotografie fac de prin ’86-’87, eram mic când am început să lucrez. Acolo am avut și cele mai mari rezultate, foarte multe expoziții în străinătate, saloane internaționale, bienale, unde am luat o grămadă de premii”, spune Florin Constantinescu, care este membru al Galeriei Europene a Artiştilor Fotografi, al Photographers League, precum și al Fotoclubului „Mihai Dan Călinescu” din Craiova.

„Am experimentat destul în fotografie. Fotografia are limitele ei, indiscutabil. Oricât de creativ ai fi, ești limitat, până la urmă, de materialitatea lumii pe care o surprinzi. Pictura și sculptura practic distrug granițele în care este îngrădită fotografia. Aici poți să te duci cât vrei, în orice direcție… Probabil că am simțit la un moment dat limitările astea și am început să experimentez și alte moduri de a exprima anumite lucruri. Pictura și sculptura au fost primele la îndemână. Am încercat și ceramică, dar nu am continuat pentru că erau costuri foarte mari, era complicat”, afirmă artistul. De ce pictură abstractă? „Pentru că nu vreau să reproduc nimic din ceea ce este în jur. Încerc să văd dincolo de orice fel de piedică vizuală. Cred că văd mai mult cu ochii minții…”. Lucrările de pictură ale lui Florin Constantinescu, cărora le vor fi alăturate și sculpturi, vor putea fi văzute, în luna aprilie, și pe simezele Muzeului de Artă din Calafat.

***

Lucian Irimescu, artist plastic: „Pentru mine este o surpriză formidabilă că în spațiul cultural românesc există un artist abstract care simte foarte mult forma din realitate. (…) Lucrările lui apar într-o zonă a culorilor putem să le spunem terne, dar de fapt sunt glaciale. Există tehnică în ele, există suprapuneri de efecte, există reluări. Ceea ce ne va îndemna să ne apropiem de lucrările lui este elementul de tactilitate, de volumetrie, faptul că lucrările au o formă bidimensională prin transpuneri, prin lucruri care țin de măiestria tehnicității”.