Preşedintele Armeniei: Conflictul din Nagorno-Karabah riscă să degenereze în război. Turcia să nu se implice

0
120

Confruntările din regiunea Nagorno-Karabah riscă să se transforme într-un război de amploare în Caucaz, avertizează preşedintele Armeniei, Serj Sargsyan, cerând comunităţii internaţionale să nu permită ingerinţe ale Turciei, pe care o acuză că susţine Azerbaidjanul. “Armata azeră continuă să atace civili cu obuze de artilerie”, acuză Serj Sargsyan. “Orice escaladare a confruntărilor militare poate avea consecinţe imprevizibile şi ireversibile, riscând să degenereze într-un război de amploare”, atrage atenţia liderul de la Erevan, conform publicaţiei germane Die Zeit. În acelaşi timp, preşedintele Armeniei a cerut comunităţii internaţionale să nu permită ingerinţele Turciei în conflict. Turcia şi Azerbaidjanul refuză să recunoască “genocidul armean” atribuit Imperiului Otoman în anul 1915, soldat, potrivit estimărilor, cu 800.000 – 1,5 milioane de morţi. Aproape 30 de ţări – inclusiv Rusia, Brazilia, Germania, Italia şi Canada – recunosc “genocidul armean”. “Turcia are o poziţie care instigă la război regional şi încurajează politicile aventuriere ale autorităţilor din Azerbaidjan”, a precizat liderul armean. Potrivit Ministerului azer al Apărării, cel puţin trei persoane au murit luni în conflictul militar din Nagorno-Karabah. În total, bilanţul confrunărilor militare izbucnite sâmbătă se ridică la 33 de morţi, de ambele părţi. Administraţia din Azerbaidjan a anunţat că a decis, duminică, încetarea unilaterală a focului în conflictul cu forţele armene din Nagorno-Karabah. “Azerbaidjanul, în semn de bunăvoinţă, a decis unilateral încetarea ostilităţilor”, a transmis Ministerul Apărării de la Baku. “Este vorba de un răspuns la apelurile internaţionale de încetare a focului”, precizează instituţia, avertizând că armata azeră va riposta la atacuri. Zeci de militari azeri şi armeni au murit în confruntările armate din regiunea separatistă Nagorno-Karabah, în ceea ce este cea mai gravă criză din ultimele două decenii. Armenia a anunţat că a pierdut 18 combatanţi în luptele din Nagorno-Karabah. De partea cealaltă, 12 militari azeri au murit în confruntările cu separatiştii armeni. Printre victime se numără şi civili. Luptele au continuat în cursul nopţii de duminică spre luni. Rusia, care alimentează cu armament ambele părţi, a reiterat apelul de încetare a focului. Atât Azerbaidjanul, cât şi Armenia se acuză reciproc de iniţierea actualei serii de atacuri. Incidente similare au fost raportate în regiunea separatistă şi în martie. Conflictul dintre cele două părţi a izbucnit la sfârşitul anilor 1980 şi a escaladat în război în 1991, soldându-se cu 30.000 de morţi până la acordul de încetare a focului, intrat în vigoare în 1994. Regiunea Nagorno-Karabah, o enclavă în Azerbaidjan, este sub controlul separatiştilor armeni, care au propriul guvern şi surse proprii de finanţare. Confruntările militare nu sunt un fapt neobişnuit în această regiune. Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a îndemnat sâmbătă ambele părţi să înceteze atacurile.