Nu sunt multe lucruri de remarcat după summit-ul Comisiei Politice Europene, care a avut loc, deunăzi la Erevan, cu excepţia faptului că prezenţa liderilor ţărilor europene şi NATO a avut printre obiective şi „mâna de ajutor” întinsă premierului Nikol Pashinyan, înaintea alegerilor de la 7 iunie, în condiţiile în care sondajele nu îi sunt favorabile. Cât despre „facerea păcii” cu Azerbaidjan se poate reitera faptul că planurile euroatlantice distanţează Erevanul de Moscova. Evenimentul de la Erevan este răspunsul lui Pashinyan la avertismentul lui Putin, de dată recentă. Armenia alături de Rusia, Belarus, Kazakhstan, Kîrgîstan este membru fondator al Uniunii Economice Euroasiatice şi deşi şi-a suspendat calitatea de membru, rămâne în schimb membru al Organizaţiei tratatului de securitate colectivă, care include Kazakhstanul, Rusia, Tadjikistan, Kîrgîstan. Primul summit Armenia-UE de la Erevan a avut loc în prezenţa preşedintelui Emmanuel Macron. Practic zilele „Europei Mari”, care au început cu summit-ul Comunităţii Politice Europene, au prilejuit propunerea premierului armean de a crea o alternativă la CSI, în spaţiul post-sovietic, fără participarea Rusiei. Iniţiativa lui Pashinyan s-a bucurat de susţinerea lui Zelenski, prezent la eveniment, care n-a scăpat ocazia de a lansa atacuri provocatoare împotriva Rusiei. „Prietenii se întâlnesc astăzi la Erevan. Liderii ţărilor care au ales calea democratică gata să trăiască în pace, doar o singură fostă ţară sovietică nu este de acord cu acest lucru”. Paradoxal, deşi anterior se pronuţase împotriva apartenenţei Armeniei la Organizaţia tratatului de securitate colectivă, Nikol Pashinyan a participat, în mod regulat la summit-ul CSI şi cel mai recent la summit-ul informal de la Sankt Petersburg, pe 23 decembrie anul trecut, iar pe 1 aprilie a.c. a vizitat Moscova, unde a discutat cu Vladimir Putin. În total, actualul lider armean a vizitat Rusia de 32 de ori, în timpul mandatului său. Apelul radical al lui Pashinyan, privind construirea unei „CSI” democratice, fără Rusia, a surprins. Minsk-ul a reacţionat dur la încercările Erevanului de a dezintegra CSI. S-a mai comentat şi faptul că Pashinyan şi Zelenski, în discuţia lor au ales să vorbească… în engleză, nu în rusă, încât Erevanul a devenit locul unei runde de escaladare a relaţiilor Moscova-Kiev, premergător Zilei Victoriei, 9 mai. Pentru premierul armean, a cărui rată de aprobare, potrivit sondajelor, ar fi foarte scăzută, alegerile programate pe 7 iunie sunt o chestiune de supravieţuire politică. Priveşte acum spre Occident şi intenţionează să se poziţioneze, în sfera de influenţă europeană –cerinţa diasporei- fără a contribui cu nimic la relaţiile economice, chiar dacă Armenia nu are graniţă terestră sau maritimă cu UE.















