Dumitru Măceşanu e primar al Castranovei, la al 4-lea mandat şi dacă tot îl aleg oamenii comunei înseamnă că ştiu ei ce fac. Până acum, nu s-au înşelat. Strategia lui electorală, cât există, e simplă şi la îndemână, fiindcă nu e una pompieristică, ci începe de fiecare dată, din prima zi a mandatului. N-a dat pământul „peste cap” la Castranova, dar a rămas cu picioarele pe pământ, în toate împrejurările şi asta l-a făcut „eligibil” mereu, fiindcă oamenii au socotit şi socotesc că e de-al lor. Şi îl ştiu, cum se spune, de când era mic. Oamenii comunei interacţionează cu administraţia locală, mai nou, pe reţele de socializare şi, de asemenea, pot accesa oricând portalul oficial al Primăriei Castranova. Spun ce au pe suflet, ce doleanţe au, dar şi ce nemulţumiri. Pentru sărbătoarea tradiţională a comunei „Floarea de cireş” s-au făcut pregătiri, asidue, dedicate „Zilei Comunei”, ca şi în anii trecuţi, şi inclusiv Dumitru Măceşanu a transmis un mesaj cald, altminteri firesc, cumunităţii. „Floarea de cireş este un eveniment de suflet al comunei şi îi invit pe toţi locuitorii, alături de noi, pentru a petrece împreună, a fi spectatori la programul artistic”. Acum, ca peste tot, bucuria vine din… lucruri mărunte. Spectacolul artistic anunţat, dacă vremea nu va perturba lucrurile, e unul pe cinste. Orice descriere detaliată, până una alta, nu duce nicăieri. La Castranova, cu puterile lui, cu harul lui, cu disponibilităţile lui, nici mai multe nici mai puţine decât ale înaintaşilor, nesfârşite decât prin răbdarea tainică topită în ele, nici excesiv de modest, nici neîngrădit desigur de sine, primarul comunei a reuşit să surmonteze necazuri de o zi sau de alta. Comuna are, după ultimul recensământ, peste 3.300 de locuitori, infrastructură adecvată, reînnoită, de învăţământ, sanitară, ş.a.m.d.. Numai şi numai întocmiri destinate unor vremuri de pace, cu mijloace financiare bine drămuite, dar cu sudoare multă şi ingeniozatate aruncată într-un joc de-a epuizarea. Castranova are istoria ei, dar s-a tot spus şi n-are rost să o mai reiterăm. Ceea ce apare ca noutate sunt cele 32 de hectare spaţii protejate, în solarii, potrivit evidenţelor, pe anul în curs, de la Direcţia pentru Agricultură Dolj, şi vocaţia pentru legumicultură ar părea mai nouă. Muncesc oamenii locului de la pârăie oasele şi asta n-ar fi nimic, dar sub aripa unor vremuri care sunt cum sunt, se arată mulţumiţi. Nu pe deplin. Am mai văzut Castranova în câteva rânduri. Ca o poveste veche, oamenii mai au de rostit câte ceva, la ea, şi sub vorbele lor apoi trag cu gândul o linie închipuită şi adună cu migală înţelesul adevărat. Castranova rămâne una din frumoasele comune ale Doljului, are un primar de nădejde, şi multă lume, de fapt toată comuna, însufleţită de a trăi mai bine.















