Eugen Tomac este o… investiţie de încredere a preşedintelui Nicuşor Dan, trimis aşadar, acum, în runde obligatorii de discuţii, cu liderii partidelor parlamentare, autointitulate „pro-occidentale”, în tentativa arvunirii votului de investitură a unui guvern eminamente tehnocrat. În faţa ziariştilor, după discuţiile „promiţătoare” –aşa s-a spus- cu conducerea PNL, adică Ilie Bolojan, actualul prim-ministru interimar, Eugen Tomac părea de-a dreptul epuizat, semn nu tocmai liniştitor în privinţa a ceea ce urmează. Eugen Tomac e un bărbat curajos fireşte, nu lipsit probabil de multe calităţi. Unele, dacă nu majoritatea, încă neprobate. Verdictul lui Ilie Bolojan după întâlnirea cu Eugen Tomac a fost unul nu tocmai dorit: „un guvern fără susţinere parlamentară nu este o soluţie”. Cu PSD s-ar putea înţelege mai bine, cu condiţia protejării persoanelor cu venituri mici şi medii, a unor măsuri de relaxare fiscală, numai că „băgat” în Parlamentul European, pe lista USR, în logica lucrurilor nu se poate rupe de aceştia, care sunt organic anti-PSD. Eugen Tomac va prezenta delegaţilor partidelor cu care discută cabinetul său de miniştri şi principalele măsuri din programul de guvernare. Şi-a elaborat un guvern tehnocrat, cu miniştri, secretari de stat dar şi prefecţi… fără carnet de partid. Negocierile pentru noua majoritate parlamentară, una… variabilă, ca dimensiuni, au intrat într-o etapă decisivă iar calculele se rată complicate. O repoziţionare strategică a partidelor este însă posibilă. Afirmaţia nu este valabilă pentru formaţiunile suveraniste, pe care Eugen Tomac nu poate conta. E o bătălie de imagine care se poartă în jurul PNL-USR şi o bătălie pentru voturi cu fiecare deputat şi senator, care ar putea să voteze „pro”. Pe social-media premierul desemnat a distribuit un mesaj în care invocă „onestitatea şi răspunderea”, precizând că avem un context internaţional extrem de tensionat şi plin de provocări, iar urgenţele ce vor fi gestionate de noul guvern nu sunt puţine. E o săptămână de foc, una în care Eugen Tomac se află în plină sesiune de examene. La care transpiră, din plin, cum nu i s-a mai întâmplat de multă vreme. Multe chestiuni rămân însă neclare, deşi ar părea să aibă o simbolistică a lor. După ce până deunăzi Eugen Tomac era liderul PMP, partid care n-a acces în Parlament, acum se vrea derobat de orice veşmânt politic şi cultivă ideea unui guvern… tehnocrat, fără asemănare în spaţiul UE. Respingerea „politicului”, la maniera la care o face, este însă suspectă. Şi chiar nu-l avantajează, din motive care nu mai trebuie enunţate. Fiindcă un guvern care nu se bazează pe susţinere explicită în Parlament nu poate duce la capăt reformele de care România are nevoie.














