La o discuţie serioasă, despre prerogativele Consiliului Judeţean, în conformitate cu prevederile Codului Administrativ, chiar în urma recentelor modificări ale acestuia -nu se poate discuta decât deplin responsabil-, observăm ceea ce ştiam: un noian de atribuţii. Pe mai departe, Consiliul Judeţean rămâne autoritatea administraţiei publice locale, constituită la nivel judeţean, pentru coordonarea activităţii consiliilor comunale, orăşeneşti şi municipale, în vederea realizării serviciilor publice de interes judeţean. Funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean, ales prin vot uninominal, rămâne una de demnitate publică. Şi una dintre atribuţiile prevăzute în exercitarea mandatului de preşedinte, în condiţiile legii, este şi… ordinea publică, asupra căreia se veghează, prin sistemul integrat, din care fac parte Poliţia Română, Poliţia Locală, Jandarmeria ş.a.m.d.. Cam multă vorbărie. Cosmin Vasile, preşedintele Consiliului Judeţean Dolj, a fost ales la „localele” din 2024, cu 53,27% (148.493 voturi), devansându-şi contracandidaţii cu procente covârşitoare. Aşadar, el a fost expresia votului popular şi în acelaşi timp investiţia de speranţă şi încredere a celor care l-au votat. Neinvitarea, de pildă, la o şedinţă de bilanţ anual a IPJ Dolj, ca să dăm un exemplu, unde se fac referiri mai mult sau mai puţin cosmetizate, asupra activităţii, pe motivul că reprezintă „un decident politic” (deşi Codul Administrativ spune altceva), nu este o poziţionare raţională în raport cu interpretarea corectă a prevederilor în vigoare. De altfel, la IPJ Dolj, după decesul comisarului-şef Marius Daniel Mârzacu, care pusese capăt unor interimate fără sfârşit, s-a… revenit la ele (deşi sunt păguboase) în indiferenţa parlamentarilor de Dolj, care nu stăruie, în suficientă măsură, în interpelările pe această temă, cum nu stăruie nici pe altele. Ajungem astfel cu discuţia la ceea ce se înţelege, după atâţia, ani din descentralizarea administraţiei publice: o discretă supracentralizare. În noul Cod Administrativ se vorbeşte despre principiul subsidiarităţii, care constă în exercitarea competenţelor de autoritatea administraţiei publice locale, la nivelul administrativ cel mai apropiat de cetăţeni. Pentru competenţele propuse a fi descentralizate, care sunt exercitate de structuri deconcentrate sau subordonate ministerelor şi celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, organizate la nivel local, nu se organizează faze pilot. Ca şi Codul Administrativ precedent şi cel promovat, prin Legea 165/2026, publicat în Montitorul Oficial 651/6 august, abundă în formulări alambicate, menite să aibă interpretări diferite. Chiar într-o sfidare a importanţei votului popular de care vorbeam, şi referirea vizează cea mai importantă funcţie administrativă dintr-un judeţ, cea de preşedinte al Consiliului Judeţean. Obţinută, repet, cu cel mai mare număr de voturi, dintre toate celelalte funcţii desemnate pe aliniament democratic. Devenit la nivelul unor paliere: un fel de pompier de serviciu. Adică la el se apelează doar pentru rezolvarea unor probleme de regulă de natură financiară şi nimic mai mult.
Suntem primul cotidian al Olteniei și Partener tradițional al celor mai importante instituții de cultură din Craiova și județul Dolj
