Se redefinesc greu partidele noastre, şi nu e momentul cel mai potrivit să discute despre aşa ceva, fiindcă suntem într-o criză neliniştitoare totalmente. Liberalii mai neclari în intenţie ca niciodată, nu doar pentru moment, găsesc de cuvinţă că trebuie discutat despre „cartea identităţii” anti-PSD, menită a-i propulsa în sondaje, unde de dată recentă ar fi aflat că au luat faţa PSD. Anti-pesedismul de rit vechi, înfloritor pe vremea lui Băsescu şi Boc, se ofilise, lăsând multe zile negre în calendar. Gândirea talibană părea îngropată, din vremea în care USL-ul trimisese un butoi cu praf de puşcă însoţit de un bileţel: „în curând cutia cu chibrituri”. Mii de vorbe obosite, de multă vreme, vor fi aşadar reciclate. În paralel, cu lunga şi interminabila discuţie despre formarea unei noi majorităţi de guvernare, partidele au purces la clarificări interne, numai că s-ar putea întâmpla să nu înţeleagă ce se întâmplă. Ultimul sondaj INCOP, în măsura în care datele sale pot fi luate în discuţie, atestă că de fapt guvernul Ilie Bolojan a fost înlăturat pentru că a crescut taxele şi a gestionat prost economia. În descinderile sale în fiefurile liberale, ca lider al partidului, Ilie Bolojan măsoară disponibilitatea activului de partid, pentru ceea ce se prefigurează a fi doi ani de opoziţie. Nu e o certitudine maximă că aşa se va întâmpla. În opinia lui Crin Antonescu, de pildă, invitat fiind la o emisiune realizată de Sorina Matei (OFF the record), este posibil să se reuşească refacerea coaliţiei în contextul actualei crize politice. Antonescu decriptează, în mesajele preşedintelui Nicuşor Dan, dar şi ale PSD, faptul că în România „există nişte forţe pro-occidentale şi nişte forţe, dacă nu anti, măcar rezervate”. Tot Antonescu, care cunoaşte bine ce se întâmplă la liberali, mai spune că atitudinea faţă de partidele socotite indezirabile ar trebui să fie una care să ţină cont de milioane de oameni care le-au acordat un vot de încredere. Din păcate, diferenţele între marile partide au devenit greu de observat, şi asta nu de dată recentă. Pe de altă parte există părerea că AUR poate fi depăşit în sondaje, doar dacă este adus… la guvernare. Ceea ce într-un fel pare corect. Fiindcă la guvernare orice partid dovedeşte anumite limite, dar mai ales faptul că aşteptările legate de ceea ce poate realiza efectiv au fost prea optimiste. Ilie Bolojan nu s-a vrut populistul „de serviciu” şi ştie cui i se adresează, pe ce contează şi ce riscuri îşi asumă, care pe alţii din propriul partid dacă nu-i paralizează îi nelinişteşte. Liberalii au devenit preocupaţi, aşadar, de acum înainte, de un new-look şi adună soluţii pentru problemele de ordin strategic. Criza de identitate poate fi o temă de dezbatere internă de partid, dar nu ştim dacă e momentul, cum spuneam. Şi apoi numai când ai avut cândva o identitate clară te poţi trezi la un moment dat confruntat cu o asemenea criză. Decantarea erorilor va fi costisitoare din punctul de vedere al imaginii publice. Aceeaşi situaţie şi la PSD, unde neputinţa de a forma o nouă identitate ideologică de centru-stânga e evidentă. PSD pare că nu mai ştie cui i se adresează, dar prima sa mare grijă este acum rezolvarea problemei unui guvern apt să intre în activitate, cât mai grabnic.















