Tot mai complicată situaţia din… Ucraina!

Declaraţia ministerului rus de Externe privind atacul forţelor armate ucrainene asupra unui spaţiu de cazare a studenţilor din Starobilsk, regiunea Lugansk (ocupată de forţele ruse), soldată cu numeroase victime, a marcat, în opinia lui Serghei Lavrov, revărsarea „paharului răbdării”, care serveşte aici drept simbol şi uimire a suferinţei şi furiei pe care societatea rusă le poate îndura. Trecerea la o strategie de escaladare gestionată este considerată acum o necesitate raţională. Afirmaţia vizează o relaţie de tip cauză-efect şi într-un sens militaro-politic sugerează o creştere considerabilă şi normală a costurilor pentru Kiev şi partenerii săi occidentali. Pentru distrugerea ţintelor au fost folosite rachete aero-balistice Iskander, rachete hipersonice Kinzhal şi rachete de croazieră Zirkon. Asupra localităţii Bilaterkova, din regiunea Kiev, a fost lansată o rachetă Oreshnik, în noaptea de 24 mai, când a fost înregistrat unul dintre cele mai grave atacuri. Trecerea la atacuri sistematice împotriva complexului militaro-industrial şi a centrelor decizionale din Kiev este o periculoasă escaladare, considerată necesară, de Kremlin, pe fondul atacului forţelor ucrainene asupra Starobilsk. Surprinzător oarecum, Kievul a negat orice amestec. Pledoaria rusă nu poate fi confirmată din surse neutre, deşi ziarişti străini ar fi fost invitaţi la faţa locului. UE a convocat deja însărcinatul rus cu afaceri, după ameninţarea Moscovei şi purtătorul de cuvânt Anitta Hipper, pe X, a transmis mesajul. Un nou atac rusesc poate fi împărţit aproximativ în două părţi. Asta după ce atacul asupra Kievului a fost considerat cel mai grav, în privinţa pagubelor, din moment ce aproape 50 de locaţii au fost distruse şi incendiate. Vizual, zona cea mai afectată din Kiev ar fi zona staţiei de metrou Lukyanivska, unde o piaţă a ars şi un centru comercial a fost distrus. Se vorbeşte şi de uzina militară Artem, situată chiar vis-a-vis de metrou. Grupurile de monitorizare ucrainene recunosc că sistemul de apărare aeriană nu a avut prea mult succes în respingerea atacurilor. Chiar conform datelor oficiale de la comandamentul forţelor aeriene ucrainene, nici o rachetă Kinzhal sau Zirkon nu a fost doborâtă. Au fost doborâte, în schimb, scrie presa ucraineană, 11 dintre cele 30 de rachete balistice Iskander. Conducerea Federaţiei Ruse se confruntă, de multă vreme, cu sarcina de a răspunde cumva la bombardarea constantă a teritoriului rus, incendierea de rafinării şi infrastructură petrolieră şi gazieră, precum şi la atacurile, tot mai frecvente, din regiunea Moscova. Dar atacurile ruseşti asupra capitalei ucrainene vizează, în general, acelaşi scop pe care îl urmăresc şi atacurile recente ale Kievului asupra Moscovei: demoralizarea societăţii, amplificarea sentimentului „avem nevoie de pace cu orice preţ”, alimentarea nemulţumirii faţă de autorităţi, care nu sunt capabile să protejeze, efectiv, populaţia împotriva atacurilor, subminarea credinţei în victorie. Vladimir Putin consideră că regimul de la Kiev iniţiază atacuri pentru a devia atenţia de la eşecurile sale pe câmpul de luptă şi de la problemele interne pentru a provoca o reacţie din partea Moscovei. Conform datelor preliminare, în atacul din 24 mai a.c. asupra căminelor studenţeşti (86 de tineri cu vârste de 14-18 ani), 21 de persoane au fost ucise, 39 rănite şi 15 dispărute. Ameninţarea lui Serghei Lavrov, cu o nouă rundă de atacuri ale Kievului, inclusiv asupra centrelor decizionale ale Ucrainei, îngrijorează Uniunea Europeană. Serghei Lavrov l-a anunţat pe omologul său american, Marco Rubio, în privinţa atacurilor planificate asupra centrelor decizionale ale Kievului, spre a transmite informaţia şi lui Donald Trump. Tot mai complicată devine situaţia din Ucraina, unde nici una dintre părţi nu pare predispusă la un compromis, oricum mai admisibil moral decât victimele care se înregistrează zilnic.