Parcul „Nicolae Romanescu”, şantier pe mai multe fronturi

0
480

Ziua senină de ieri a fost prielnică echipelor ce lucrează la modernizarea Parcului „Nicolae Romanescu”. TIR-urile descărcau paleţii cu borduri, pietrele cubice pentru rigole, iar autocamioanele manevrau nisipiul şi pământul excavat. Multe alei au, deja, amenajate rigolele, la care lucrează, manual, zeci de echipe de muncitori. Să fixezi, bucată cu bucată, mii de pietre cubice, este o corvoadă pentru orice trecător. Cu atât mai mare este efortul constructorilor, ce stau, la propriu, în genunchi. Lucrările merg mai repede, comparativ cu săptămânile anterioare, semn că termenul de finalizare poate fi atins.

parc (1)Reabilitarea Parcului „Nicolae Romanescu”, în pofida discuţiilor aprinse pe care le generează o lucrare de o asemenea anvergură, se desfăşura, ieri, cu motoarele turate la maximum. La intrarea principală dinspre ansamblul statuar, TIR-urile staţionau pentru a fi descărcate tonele de borduri. Celelalte autovehicule creau un du-te-vino pe aleile principale transportând materialul necesar echipelor de lucru.

Pe zeci de kilometri lungime, rigolele de scurgere sunt gata. Realizarea lor, pentru neiniţiaţi, pare floare la ureche. În schimb, muncitorii pot fi văzuţi cum, aşezaţi în genunchi, folosesc ciocanele cauciucate în timp ce fixează pietrele pe lateralele aleilor.

Planşele proiectantului, respectate la milimetru

  Destul de mult praf în aer cauzat de lucrări. Nu e deloc un lucru rău. E semn că se munceşte. În apropiere de Debarcader întâlnim un inginer care dă indicaţii celor din echipă. Înţelegem că toţi sunt nevoiţi să respecte, pas cu pas, planurile proiectului de reabilitare. Şi asta chiar dacă excavatoarele ce lucrează la şanţuri ajung foarte aproape de rădăcinile unor copaci.

Pe culmile dealurilor se întrezăreşte urma lăsată de lucrările de introducere a conductelor de irigat. Ploile din ultimele zile şi căldura de amiază au făcut ca iarba să se înalţe la aproape o jumătate de metru, acoperind, deja, brazdele de pământ.

Calitatea bordurilor, subiect de pedalat cuvinte

parc (2)Recentele dispute verbale axate pe caracteristicile materialelor folosite la reabilitarea parcului fac parte dintr-un soi de polemică cu aere de serioasă preocupare citadină. În realitate, nu am văzut decât câteva borduri cu probleme de regularitate în partea de sus, şi asta cauzat de manipulare. Unul dintre şefii de echipe ne precizează că bordurile se vor mai şlefui în porozitatea exterioară, mai cu seamă în anotimpul rece, urmând ca, la primăvară, textura sa să fie una definitivă.

După cum anticipa şi primarul Craiovei, „…va începe o interminabilă discuţie despre bordurile din Parcul „Romanescu”. «Potrivit proiectului avizat de Ministerul Culturii, bordurile trebuie să fie din piatră naturală cioplită. Pentru că, în 1900, când a fost proiectat parcul de arhitectul francez Edouard Redont, nu existau maşini de tăiat piatra. Aceasta era cioplită cu dalta de către muncitori. Bordurile care se pun în parc sunt tăiate mecanic, doar în partea care nu este vizibila, care se bagă în pământ. La suprafaţă, ele sunt cioplite manual, cu dalta, exact ca acum 120 de ani. Ceea ce spun unii, că nu ar fi bună compoziţia materialului, pentru că se sfarmă, e dovadă de prostie, dacă nu e rea intenţie. La suprafaţă, au rămas reziduurile, după cioplire. Care se îndepărtează, fie cu mana, cum le filmează ei, fie se mătură. Am mai auzit o chimistă, care se pretinde laureată a Premiului Nobel – dacă îl câştiga, sigur ştiam de ea – că nu e bună compoziţia chimică. Pai, dacă e piatra naturala??? Ce substanţe chimice să băgăm în ea? Revin cu asigurarea că Parcul „Romanescu va” fi cel mai frumos din Europa, în luna iunie, când îl vom inaugura. Aşa au spus că distrug Centrul Vechi şi Grădina Botanică… Şi aţi văzut ce a ieşit!», a evidenţiat Lia Olguţa Vasilescu, primarul municipiului Craiova.

La Teatrul de Vară urmează montajul scaunelor

Una dintre cele mai impresionante lucrări din incinta Parcului „Nicolae Romanescu” este reabilitarea Teatrului de Vară. Şi aici, echipa de muncitori a fixat pavelele, manual, bucată cu bucată. Să ne gândim că rândurile destinate publicului sunt formate din 10 semicercuri cu câte 10-12 bucăţi de piatră pe lăţime şi lungimea însumează sute de metri şi putem avem, cât de cât, o idee despre cum s-a muncit şi aici. Deasupra, cinci arcade impresionante au fost ridicate şi aşteaptă prelata de acoperire. Loturile de scaune, câte trei sudate pe cadru,  au sosit şi vor fi montate în curând.

parc (3)Dacă unii îşi mai pun întrebări legate de utilitatea acestui teatru, ar trebui să-şi aducă aminte de spectacolele căluşarilor, de cele ale Teatrului „Colibri” şi de tot atâtea ansambluri artistice, pentru care câteva ore duminicale de probare a talentelor în faţa familiilor craiovene a însemnat mai mult decât orice premiu obţinut în competiţiile de profil.

Nimic nu se naşte fără dureri

  Grădina Botanică din Craiova şi-a primit, după luni de zile de forfotă a muncitorilor, blazonul binemeritat. Dincolo de faptul că era nu doar o prioritate administrativă, dar însemna mai mult o recunoaştere a meritelor şi o cinstire a memoriei unui reputat cadru universitar ce i-a pus bazele.

Investiţia actuală în modernizarea Parcului „Nicolae Romanescu”, raportată la suma colosală folosită, 11 milioane de euro – bani europeni – este cea mai mare alocare de fonduri în cei peste 100 de ani de la inaugurare. „Bijuteria Craiovei”, cum îi place primarului Lia Olguţa Vasilescu să-l gratuleze, Parcul „Nicolae Romanescu” va avea, la finalul lucrărilor şi un sistem de supraveghere video cu dispecerat, ce va aduce plusul de siguranţă vizitatorilor. Pentru că, să nu omitem, aici încă nu s-a tras la răspundere autorul unei crime, cadavrul Alexandrei Goghez, de 17 ani, fiind descoperit la 15 august 2015.

Argumente pentru turismul ocazional

parcSe vor naşte premisele şi pentru un turism de scurtă durată, Parcul „Nicolae Romanescu” fiind al treilea ca mărime din Europa şi al doilea ca mărime din România, după Herestrău. Municipiul Craiova este unul dintre puţinele oraşe din sud-vestul României, care se mai poate mândri cu existenţa unuia din cele mai mari şi mai frumoase parcuri din ţară, ocupând o suprafaţă de aproximativ 100 ha, din care 96 ha de plantaţii, 4 ha luciu de apă al lacurilor, un hipodrom, un velodrom, drumuri şi alei pe o întindere de 35 km, monumente de artă, unităţi de servire a publicului, debarcader şi un punct zoologic, cu un patrimoniu arhitectural bine conservat, ce, odată reabilitat şi reintegrat în viaţa comunităţii, poate dezvolta turismul ocazional de scurtă durată.

Trece la comandă cel înaintat în grad!

  După neplăcerile cauzate pe o perioadă destul de lungă locuitorilor de pe strada Bariera Vâlcii, iată că, potrivit constructorului, în cel mult două-trei săptămâni întreaga arteră va fi dată la cheie. Meritele acestui succes, deşi nu trebuia să se ajungă la a ne dovedi cineva competenţe, sunt cuvenite viceprimarului Dan Daşoveanu. Acesta a fost delegat de primarul Craiovei să se ocupe şi de reabilitarea Parcului „ Nicolae Romanescu”. Tactul, disciplina şi empatia par să-i fie viceprimarului trăsături evidente şi, cu ele, ar putea garanta finalizarea lucrărilor în iunie a.c. Nu trebuie neglijate nici nevoile constructorilor, care sunt legaţi de termenele limită impuse, dar înaintarea în frontul de lucru depinde de materii prime şi materiale ce trebuiesc achitate furnizorilor.