Ediţia de toamnă a evenimentului „Ziua Astronomiei”

0
74

Ziua Internaţională a Astronomiei se sărbătoreşte anual, începând cu anul 1973, în intervalul 15 aprilie – 15 mai, într-o sâmbătă cat mai aproape de faza Lunii de Prim Pătrar. Din 2007 s-a decis ca în fiecare an să existe două Zile ale Astronomiei, una primăvara, alta toamna. În 2016, Ziua Astronomiei a fost în 14 mai şi 8 octombrie, iar anul acesta, pe 29 aprilie şi 30 septembrie, adică astăzi. De fiecare dată, elevii de la Astrobotic Club Craiova, împreună cu inimosul profesor Octavian Georgescu, de la Colegiul Naţional „Carol I”, marchează această zi prin diverse activităţi, majoritatea desfăşurându-se în funcţie de vremea de afară. Când cerul nu este prietenos, activităţile se fac la clasă şi acestea constau în diverse proiecte, dezbateri, rezolvări de probleme, filme sau experimente.

Iniţiatorul acţiunii intitulată Ziua Astronomiei a fost americanul Douge Berger, care conducea în 1973 Asociaţia Astronomică din Northern California, şi care şi-a dorit să promoveze ştiinţa astronomiei în rândul publicului larg. El a decis ca în loc să invite oamenii să vină la o seară de observaţii astronomice într-un loc îndepărtat de oraş, mai bine să coboare cu telescoape în mijlocul oraşului şi să arate obiectele cereşti publicului trecător, care altfel nu ar avea ocazia sa privească printr-un telescop. Tradiţia a avut succes, în prezent Ziua internaţională a astronomiei fiind sărbătorită de cluburi de astronomie, observatoare publice, planetarii şi alte instituţii de profil din întreaga lume, în locuri publice, prin prezentări, observaţii astronomice din mijlocul parcurilor, demonstraţii sau alte activităţi. “Ziua astronomiei a fost sărbătorită ”tradiţional” în România începând cu anul 1973, totdeauna în primăvară şi mai ales în apropierea primului pătrar al Lunii. În acest an a fost pe 29 aprilie dar la Craiova şi în lume toată luna aprilie este Luna Astronomiei Globale, manifestare cu public pe care Astrobotic Club Craiova o susţine de ani buni, în special pentru elevi dar şi ca partener în alte manifestări ştiinţifice, dovezile regăsindu-se în albumele cu fotografii postate pe pagina de Facebook a clubului. Peste tot unde grupuri de astronomi inimoşi, nu neapărat profesionişti, doresc să pună la dispoziţia publicului ocazia de a observa cerul înstelat prin instrumente astronomice disponibile, se organizează activităţi care de multe ori depăşesc ziua propriu zisă, activităţi în care publicul are şansa de a observa ceva care nu este curent la dispoziţia sa decât pe Internet”, a precizat profesorul Octavian Georgescu.

Pentru prima dată, se va dubla şansele elevilor de a observa cerul cu telescopul

Ziua Internaţională a Astronomiei este coordonată de Astronomy League din SUA. Din 2007 s-a decis ca în fiecare an să existe două Zile ale Astronomiei, una primăvara, alta toamna. Săptămâna din care face parte Ziua Astronomiei se numeşte  Săptămâna Astronomiei.  Sărbătoarea are ca scop atragerea publicului către astronomie prin plasarea gratuită de telescoape şi lunete în marile aglomerări urbane şi invitarea populaţiei să privească spre corpurile cereşti.  “Manifestarea este importată , organizaţia Astronomy League din Statele Unite fiind continuatoarea grupului din California care a iniţiat-o în 1973.  Deoarece vremea poate fi capricioasă, Universul e nemărginit, interesul acordat de public corpurilor cereşti şi fenomenelor cosmice fiind în creştere şi poate şi datorită unor interese mai puţin altruiste, din 2007 s-au stabilit două zile ale astronomiei, una primăvara şi alta toamna, ”ridicarea” şi ”coborârea” astrului zilei peste Ecuator, pentru ambele emisfere fiind create oportunităţi identice. După cum am mai spus, la Colegiul Naţional „Carol I” Craiova Ziua Astronomiei se sărbătoreşte neschimbat în luna aprilie a fiecărui an (sau la începutul lunii mai, depinzând de Lună şi de sărbătorile Pascale), iar în acest an se face pentru prima dată încercarea de a dubla şansele elevilor de a observa cerul cu telescopul”, a mai spus profesorul Georgescu.

Luna septembrie, marcată de echinocţiul de toamnă

Luna septembrie este marcată în general, din punct de vedere astronomic, de trecerea la anotimpul toamna prin echinocţiul de toamnă ce are loc în acest an pe 22 septembrie în emisfera nordică. Reprezintă momentul în care Soarele în mişcarea sa aparentă anuală trece prin punctul de intersecţie a eclipticii cu ecuatorul ceresc, ziua fiind egală cu noaptea în orice loc de pe Pământ. Există două astfel de fenomene: echinocţiul de primăvară şi echinocţiul de toamnă. Echinocţiul de toamnă are loc când Soarele traversează Ecuatorul din emisfera nordică în cea sudică. În emisfera nordică, echinocţiul de toamnă are loc în momentul în care longitudinea aparentă a Soarelui este de 180 grade. În această zi, în emisfera australă începe primăvara. De la un an la altul, fenomenul nu se produce la aceeaşi dată datorită faptului că anul calendaristic nu este egal cu cel tropic. De când a fost alcătuit calendarul gregorian (1582), echinocţiul de toamnă s-a produs la 21, 22, 23 sau 24 septembrie, mai des însă la 22 sau 23 septembrie. După producerea acestui fenomen astronomic, orele de lumină vor începe să scadă, până la solstiţiul de iarnă, de la 21 decembrie. Cele două puncte de pe ecliptică în care se află Soarele în momentul echinocţiului se numesc puncte echinocţiale, fiind denumite punctul vernal şi, respectiv, punctul autumnal. Cuvântul “echinocţiu” derivă din cuvântul francez “équinoxe”, care, la rândul lui provine din latinescul “aequinoctium”, format din “aequus” — “egal” şi “nox”, “noctis” — “noapte”.

Elevii, grup-ţintă

Începând cu 2010, Asociaţia Secular-Umanistă din România (ASUR) marchează în fiecare an Ziua astronomiei prin organizarea mai multor concursuri destinat tinerilor din toată ţara. Temele abordate au menirea de a atrage tinerii către studiul astronomiei. ASUR urmăreşte promovarea acestei ştiinţe în rândul tinerilor, încurajându-i să descopere tainele astronomiei într-un mod creative. Datorită specificului activităţilor desfăşurate de Astrobotic Club Craiova sub coordonarea profesorului Octavian Georgescu de la Colegiul Naţional „Carol I” încă din timpul Anului Internaţional al Astronomiei 2009, elevii au fost consideraţi grup ţintă deoarece au nevoie de condiţii speciale, cu mai multe restricţii la participarea la manifestări public faţă de adulţi, în special privind siguranţa personală în timpul observaţiilor astronomice care se pot întinde târziu în noapte. “De aceea activităţile propuse au drept obiectiv asigurarea cadrului optim elevilor care vor să observe minunile cerului şi să se instruiască în tainele astronomiei observaţionale dar nu dispun de fonduri pentru achiziţionarea unui telescop performant. Folosind telescoapele şi alte instrumente puse la dispoziţie de domnul profesor elevii au o şansă de a înţelege ştiinţa în integralitatea ei prin observarea cerului infinit şi prin analiza imaginilor cu ajutorul fizicii şi matematicii. Şi, ca şi în multe alte cazuri cunoscute, poate tainele Universului vor fi descoperite de oamenii de ştiinţă care acum, ca elevi, fac primii paşi în direcţia descifrării Universului”, a conchis  coordonatorul Astrobotic Club, prof. Octavian Georgescu.