Din seria activităților dedicate promovării patrimoniului cultural românesc – un nou proiect educațional
Institutul de Cercetări Socio-Umane din Craiova -C.S. Nicolăescu-Plopșorîn colaborare cu Colegiul Național „Carol I” din Craiovaau desfășurat, în data de 28 aprilie 2026, proiectul educațional-științific „Spiritualitate și tradiții în cultura populară românească”, acțiunea beneficiind de expertiza cercetătorilor științifici și a cadrelor didactice. Proiectul vizează convergența dintre cercetarea fundamentală în domeniul științelor socioumane și actul didactic, promovând valorificarea și protejarea patrimoniuluicultural național prin activități cu un pronunțat caracter interactiv și creativ.
Desfășurat în cadrul Protocolului de colaborare, proiectul „Spiritualitate și tradiții în cultura populară românească” (responsabili: cercet. șt. III dr. Loredana-Maria Ilin-Grozoiu, prof. Loredana Gligore) se înscrie în seria activităților dedicate valorificării patrimoniului cultural românesc. Activitatea reunește expertiza academică a cercetătorilor de la Institutul de Cercetări Socio-Umane din Craiova – C.S. Nicolăescu-Plopșor și experiența pedagogică a cadrelor didactice de la Colegiul Național „Carol I” din Craiova. La eveniment, desfășurat marți, 28 aprilie 2026, au participat elevi ai acestei instituțiide învățământ, coordonați de către prof. Loredana Gligore și prof. Mihaela Stăncele.
Despre bogăția tradițiilor românești
Craiova are un profil cultural și academic puternic în regiunea Olteniei. În acest sens, colaborarea dintre Institutul de Cercetări Socio-Umane din Craiova–C.S. Nicolăescu-Plopșor și colegiile de prestigiu ale municipiului este mai veche și facilitează un transfer de expertiză academică de înalt nivel, oferind elevilor acces direct la cunoașterea și înțelegerea manifestărilor etno-culturale românești. Prin acest dialog interinstituțional, studiul tradițiilor este extras din zona abordărilor pur teoretice și transpus într-un spațiu al explorării, transformând tinerii din simpli receptori înconștienți ai patrimoniului cultural.
Fundamentarea teoretică a demersului rezidă în bogăția calendarului popular românesc, în cadrul căruia practicile rituale de primăvară reflectă o profundă coeziune între om și ritmurile naturii.Argumentul central al proiectului pune accent pe dimensiunea comunitară a Învierii Domnului, dar și pe supraviețuirea elementelor precreștine care însoțesc echinocțiul de primăvară. Analiza se concentrează pe înțelegerea funcțiilor purificatoare și apotropaice ale elementelor învestite cu putere sacră, precum paștile (sacrament oferit credincioșilor după Liturghia din noaptea de Înviere), oul roșu, focul ritual sau ramurile verzi, care încetează să fie simple exprimări cotidiene pentru a deveni vectori ai comunicării cu divinitatea.
Noțiuni de patrimoniu pe înțelesul elevilor
Agenda academică a evenimentului a cuprins prelegeri susținute de specialiști în domeniul etnologiei, menite să familiarizeze grupul țintă cu elementele ale patrimoniului cultural imaterial.Cercet. șt. III dr. Loredana-Maria Ilin-Grozoiu în cadrul comunicării „Săptămâna Luminată. Credințe și practici rituale”a subliniat faptul că, Săptămâna Luminată, cuprinsă între Duminica Paștilor și Duminica Tomei, se caracterizează printr-o suită de practici care readuc echilibrul și armonia, evidențiază bucuria Învierii Domnului, victoria binelui, comuniunea tuturor întru Hristos, armonizarea celor două lumi, terestră și subterană. De Duminica Mare sau Duminica Tomii vegetalul sacralizează elementele cu care intră în contact, asigură eficiența activităților umane și le așează sub protecția sacrului. Practicile rituale atașate acestei perioade se alătură celorlate obiceiuri de peste an dominate de valori etnoiatrice, purificatoare și apotropaice.
Coexistența elementelor din calendarul ortodox și cel popular a fost abordată de cercet. șt. III dr. Anca Ceaușescu în cadrul expunerii intitulată „Sărbătoarea Sfântului Gheorghe. Interferențe între credința creștină și tradiția populară”. Pornind de la semnificațiile religioase ale sărbătorii, au fost aduse în prim-plan o serie de obiceiuri și practici rituale specifice acesteia, oferind o perspectivă integrată asupra modului în care, în viața comunităților rurale, credința creștină se împletește cu tradițiile și practicile populare menite să asigure protecția oamenilor, a gospodăriilor și a animalelor.
Componenta aplicativă a proiectului a fost reprezentată de atelierul de creație „Tradiții de primăvară în culori și forme”, prin cares-a urmărit transpunerea conceptelor teoretice în expresie artisticăpentru a recrea universul simbolic românesc. Prin această abordare bazată pe experiența directă s-a dorit nu doar asimilarea de informație factuală, ci și dezvoltarea unei sensibilități estetice față de formele și culorile specifice artei populare, consolidând astfel legătura afectivă și intelectuală a elevilor cu valorile identitare.
Consolidarea parteneriatului dintre ICSU Craiova și unitățile de învățământ preuniversitar subliniază necesitatea unui dialog constant între specialiștii înetnologie și beneficiarii actului pedagogic. Prinobiectivele sale, proiectul își propusesă scoată patrimoniul din sfera exclusivă a muzeului sau a arhivei, transformându-l într-un instrument viu de educație și un pilon de rezistență al identității naționale în context contemporan.
Cercet. șt. III dr. Anca Ceaușescu
Institutul de Cercetări Socio-Umane din Craiova – C.S. Nicolăescu-Plopșor
