Cine salvează Debarcaderul din Parcul „Nicolae Romanescu”?

0
1688

Parcul „Nicolae Romanescu” impresionează, înainte de toate, prin frumuseţea naturală a copacilor seculari, frumuseţe pe care vizitatorii o caută în fiecare anotimp: primăvara, pentru verdele crud al copacilor, vara pentru răcoarea plăcută a copacilor, toamna pentru spectacolul de culori pe care îl oferă desişul frunzelor, iar iarna, pentru dantelăria troienelor sau lacul îngheţat bocnă şi colorat în gri. În acest peisaj de-a dreptul feeric, Debarcaderul, cu terasa, cofetăria şi restaurantul său, amenajate toate pe lacul principal al parcului, a avut dintotdeauna un loc al său, aparte.

parc debarcaderAproape fiecare plimbare pe aleile bătrânului Parc „Nicolae Romanescu” din Craiova se încheie cu un popas, fie la terasa „Ciobănaşul”, fie, peste lac, la Debarcader. Acesta din urmă a fost, însă, mult timp în topul preferinţelor, datorită amplasamentului său încântător. Aşezată pe piloni solizi şi străjuită de câţiva copaci seculari, terasa Debarcaderului îi atrăgea ca un magnet pe vizitatorii parcului, care îi călcau pragul pentru berea rece la halbă şi tăviţa cu mititei şi muştar, dar, în primul rând, pentru perspectiva deosebită pe care o are asupra luciului de apă. Pe timp de iarnă, terasa se închidea şi era disponibil numai restaurantul. Incinta, una destul de mare, era un spaţiu primitor pentru vizitatorii îngheţaţi după plimbarea pe alei, care intrau aici pentru a se dezmorţi la o cană cu ceai parfumat sau vin fiert.

Parfumul de tămâie a stins grătarele

parc debarcader 1Debarcaderul din parc a început, din păcate, să-şi piardă, în ani, farmecul acesta. Cu toate că nu s-a schimbat absolut nimic, vechea locaţie rămânând aceeaşi, locul a căpătat treptat un aspect neîngrijit, care a început să se accentueze odată cu trecerea timpului. Nu a durat mult până când lipsa investiţiilor a început să se vadă cu ochiul liber. Sub freamătul copacilor, care o străjuiesc pe una dintre laturi, terasa îmbietoare de altădată a început să scârţâie la fiecare pas, lemnăria şubredă spunându-şi cuvântul. Vizitatorii s-au rărit şi ei, iar grătarele nu au mai sfârâit parcă nici ele cu atâta înverşunare. Cu toate că nu a fost închis definitiv, restaurantul a început să aibă clienţi din ce în ce mai puţini. Pentru a scoate, totuşi, o brumă de venituri, deţinătorii spaţiului au pus un afiş mare pe geamuri, anunţând că organizează mese de pomenire pentru sufletele celor decedaţi, la nişte preţuri avantajoase.

O poveste juridică încâlcită

PAGINA UNUPovestea juridică a Debarcaderului este una încâlcită, fapt care contribuie din plin la starea de degradare la care a ajuns acum. SC Corealis SA este proprietarul, în acte, a ceea ce se cheamă complexul Debarcader – spaţiul comercial Restaurant, Cofetăria şi Terasa. Potrivit documentaţiei puse la dispoziţie de Primăria Craiova, încă din anul 1963, imobilul menţionat mai sus a făcut parte din patrimoniul Sfatului Popular al regiunii Oltenia – Trustul Alimentaţiei Locale Craiova. În 1976 a trecut în patrimoniul Întreprinderii comerciale de stat pentru alimentaţie publică Craiova, respectiv ICS Alimentaţia Publică Craiova. În 1990, ICS şi-a încetat activitatea, activul şi pasivul acesteia fiind preluate în totalitate de societatea comercială nou înfiinţată cu denumirea SC Coreal SA. În anul 2000, s-a produs divizarea SC Coreal SA şi înfiinţarea SC Corealis SA, care, prin protocol, a primit toate activele din componenţa Complexului Debarcader.

Terenul a rămas al parcului

SC Corealis SA are în proprietate, aşadar, doar construcţiile. Proprietarul terenului pe care funcţionează atât restaurantul, dar şi cofetăria şi terasa, este Primăria Craiova. SC Corealis a încercat, în 2014, invocând dreptul de uzucapiune, să obţină terenul în proprietate, dar instanţa a stabilit că rămâne domeniu public, făcând parte integrantă din incinta parcului. După ce s-a încheiat procesul, în anul 2015, SC Corealis a fost nevoit să concesioneze terenul, de peste 2.000 de metri pătraţi, de la Primăria Craiova. Fiind vorba de proprietarul unui clădiri deja existente, s-a mers pe negociere directă şi s-a convenit la o concesiune pe 20 de ani, în condiţiile în care maximum prevăzut de lege, în acest caz este de 49 de ani. Proiectul de hotărâre a intrat în şedinţa Consiliului Local Municipal Craiova, din luna noiembrie 2015, şi a fost votat ca atare, dar cu menţiunea că valoarea redevenţei urma să fie stabilită ulterior, după ce va fi evaluat terenul.

Redevenţă modică, de 0,44 de euro pe metru pătrat

Evaluarea terenului s-a făcut abia la mijlocul acestui an. Mai precis, în luna iulie, când Primăria Craiova a comandat un raport de evaluare asupra terenului de 2.166 de metri pătraţi, pe care funcţionează tot complexul Debarcaderului. PFA Iulian Cosmin Androniu, cu sediul în localitatea Brăila, a primit contractul de servicii. După ce a luat în calcul toţi factorii de situare a terenului, evaluatorul i-a stabilit o valoare de 341.000 de euro. Pornind de la această sumă, redevenţa pe care trebuie să o plătească SC Corealis pentru teren este de 11.458 de euro pe an, iar lunar – de 955 de euro. Din calcule, reiese că proprietarul clădirilor a concesionat terenul de sub ele la preţul de… 0,44 euro pe metru pătrat! Cuantumul redevenţei, stabilit în urma evaluării, a fost votat ca atare de consilierii municipali, în şedinţa din luna august.

***

Deşi nici un consilier municipal nu a ridicat problema stării de neglijenţă în care proprietarul ţine Debarcaderul, singura raţiune pentru perceperea unei redevenţe modice asupra terenului ar putea fi ca să îi lase astfel proprietarului posibilitatea să-şi investească profitul în lucrări de amenajare şi modernizare. Putem doar bănui acest lucru, fiindcă, în contractul de concesiune, nu s-a făcut referire în nici un fel la modul cum ar trebui să arate, totuşi, complexul Debarcaderului pentru a nu strica imaginea parcului.