Uniunea Românilor din Serbia sau proiectul de unificare a românilor

0
205

kladovo2Un momentul istoric prilejuit de Adunarea Constitutivă a Uniunii Românilor din Serbia,  s-a desfăşurat pe 1 Decembrie – Ziua Marii Uniri, la Centrul Cultural Românesc din Kladovo. Uniunea Românilor din Serbia (URS) va reuni de acum înainte, sub conducerea unui singur preşedinte, o bună parte dintre asociaţiile şi organizaţiile reprezentative de pe întreg teritoriul Serbiei, cu un singur scop – Unirea istorică a tuturor românilor din Voivodina şi Valea Timocului. 13 asociaţii, dintre care trei din Voievodina, au căzut de acord, asupra statutului şi a proiectelor pe care Uniunea intenţionează să le realizeze pe viitor. La eveniment au fost invitaţi şi au onorat cu prezenţa lor, reprezentanţi ai administraţiei publice locale din Kladovo, dar şi ai Ambasadei României la Belgrad. S-a transmis şi un mesaj de încurajare din partea europarlamentarului Marian Jean Marinescu, membru în Comisia de Asociere UE-Serbia din cadrul Parlamentului European.

kladovoProiectul de unificare nu datează de ieri, de azi, el a fost gândit cu mai mulţi ani în urmă, dar s-a ajuns greu la un numitor comun. Multe ambiţii, diversitate de gândire, dar şi interese de toate felurile au făcut ca românii din Serbia să fie dezbinaţi mult timp. Nici acum lucrurile nu sunt foarte clare. Românii din Serbia parcurg un proces specific al reorganizării şi coagulării, iar fondarea URS-ul este o necesitate şi reprezintă un act istoric pentru minoritate. Uniunea Românilor din Serbia va reprezenta o singură voce a a românilor de pe tot teritoriul Serbia. Uniunea Românilor din Serbia ar trebui să reprezinte de acum înainte interesele celor peste 250.000 de români care trăiesc la sud de Dunăre şi să-i ajute să-şi câştige drepturile şi libertăţile într-o ţară care cel puţin până acum le îngrădeşte. Tocmai de aceea, ceea ce s-a întâmplat joi, 1 Decembrie 2016, în Kladovo este un act cu adevărat istoric pentru cei care simt şi trăiesc româneşte la sud de Dunăre. La asocierea Uniunii Românilor din Serbia (URS) pot adera şi alte organizaţii cu profil românesc.

Oficialităţi şi invitaţi de marcă

kladovo1URS va avea rolul de a reprezenta interesele românilor din Serbia atât în faţa Guvernului României, dar mai ales la negocierile cu Guvernul statului vecin. De aceea, toţi cei prezenţi au conchis că momentul este unul de o însemnătate aparte, însă mai este necesar ca tot ce s-a decis la întâlnirea de la Kladovo să nu rămână doar la nivel declarativ. Evenimentul marcant a fost onorat de prezenţa numeroaselor oficialităţi. Au luat cuvântul rând pe rând, liderii Asociaţiilor,  reprezentantul Ambasadei României la Belgrad, preotul paroh al Bisericii Ortodoxe Române în Serbia,  senatorul Ioan Iovescu, dar şi primarul oraşului Kladovo – Radisav Čučulanović. A vorbit şi preşedintele AGIRo – Viorel Dolha, dar şi tinerii timoceni, George Petrovici – preşedintele Asociaţiei Studenţilor Timoceni şi Miloş Zurzevici – preşedintele Asociaţiei Studenţilor Timoceni din Timişoara.

Cei 54 de delegati prezenţi la Adunarea Constitutivă a Uniunii Românilor din Serbia (URS), au ales prin vot direct organele de conducere cu mandat de doi ani. În calitate de preşedinte a fost ales Aleksander Najdanovici; absolvent al Facultăţii de Medicină din cadrul UMF Craiova; vicepreşedinte – dr. Dorinel Stan şi secretar – Ljubomir Brânduşan.

***

Boian Bărbuţă, unul dintre cei mai vocali lideri ai suflării româneşti din Serbia :

         „Dorim să fim o instituţie paralelă Consiliului Naţional al Românilor”

 „Noi românii ne batem toţi în piept, dar când vrem să facem ceva gândim personal. Aceasta este problema, nu numai la românii din acestă ţară şi peste tot pământul. Scopul nostru este să fim o instituţie paralelă a Consiliului Naţional al Românilor din Serbia. Scopul nostre este ca în doi ani să avem zece reprezentanţi la Consiliul Naţional, acesta este primul scop, iar apoi să fim recunoscuţi de statul român ca o instituţie serioasă şi să fim şi ajutaţi şi financiar pentru a putea să facem mult mai multe lucruri pentru românii din Serbia. Dar trebuie în primul rând să fim recunoscuţi de statul român, noi nu putem face nimic dacă nu vor fi recunoscuţi de autorităţile de la Bucureşti”

Vlada Savici, preşedintele Asociaţiei Renaşterea Românilor din Serbia :

„Acesta este primul pas, următorul îi va strânge laolaltă pe toţi românii ”

„Încercăm să ne adunăm, să ne coagulăm şi să devenim un partener mai bun şi al României, dar şi al Serbiei. Va fi o luptă grea, o luptă de lungă durată, iar astăzi sunt aici şi românii din Voievodina şi aşa cum ştiţi, problemele pe care le au românii din Timoc nu le au şi românii din Voievodina. Toate aceste probleme trebuiesc studiate, analizate şi trebuie făcută o strategie. Doresc să subliniez că atât timp cât aici vor exista, nici România şi nici Serbia nu pot să se bazeze pe o securitate în regiune şi nu vom putea vorbi de niciun progres. Mesajul pe care eu aş dori să-l transmit către toţi românii din Serbia ar fi acela că porţile sunt deschise pentru toţi. Am am auzit că peste două zile alţi români se reunesc la Bor. Eu speram că toţi se unim aici, dar ceea ce se întâmplă la Kladovo este un pas, iar după, va urma cel de-al doilea pas şi toţi să ne aliniem, să fim toţi la un loc ”

***

Tihan Matasarevici, preşedintele Centrului Cultural Românesc :

„Cred că după acest moment vom avea o valoare noi… românii”

 „Foarte bine ne-am înţeles în această zi istorică pentru români, ziua când s-au unit şi fraţii noştri din ţara mamă. Preşedinţii celor treisprezece organizaţii care au participat la întâlnirea din acestă seară au decis ca şi noi, românii din Serbia, să ne unim în acestă zi istorică. Cred că după acest act vom avea o valoare noi românii, pentru că iată, acum a venit ziua în care am decis formarea acestui organism care ne va reprezenta interesele în faţa instituţiilor statului sârb. Cred că după acest moment intersul pentru românii din Serbia va creşte şi vom fi sprijiniţi mult mai mult şi economic şi politic, dar şi din multe alte puncte de vedere. Cred că este important de spus că ideea aceasta de uniune a tuturor ONG-urilor româneşti din Serbia a venit de la popor, ea nu a venit de la noi. Iar direcţia noastră principală va merge pe ideea că tot mai mulţi români trebuie să înţeleagă cât de importantă este păstrerea limbii, a culturii şi a identităţiii noaste iar noi, iniţiatorii acestei organizaţii trebuie să-i sprijinim în toate aceste demersuri”

***

Dorinel Stan, preşedintele Asociaţiei Românii Independenţi din Serbia :

Un act istoric

„Această Uniune a Românilor din Serbia are o însemnătate deosebită, atât pentru românii din Voievodina, cât şi pentru Românii din Serbia de Răsărit, românii din aşa-zisa Vale a Timocului şi din Valea Moravei. Este, putem spune, un act istoric, este pentru prima dată în istoria românilor din Serbia, inclusive istoria lor modernă când iată, la aceeaşi masă reuşim să ne reunim tresiprezece asociaţii, respective organizaţii cu caracter şi prefix românesc, de pe teritoriul Serbiei, în aşa fel încât să existe o singură voce foarte reprezentativă a românilor din Serbia, pentru ca atunci când este vorba de păstrarea noastră identitară şi spirituală, inclusiv drepturile elementare garantate prin Constituţia şi legislaţia statului sârb să le putem implementa, asigura şi bineînţeles să contribuim decisiv la păstrarea indentităţii şi spiritualităţii. În altă ordine de idei, această uniune vine să confirme că elementul românesc în acestă ţară încă există şi că împreună vom depăşi dificultăţile şi obstacolele şi bineînţeles determinant ar fi ca acestă reuniune să reuşească să-i aducă laolaltă pe toţi români şi să reprezinte totodată vocea tuturor românilor, respectiv vocea poporului în Serbia”

***

Cele 13 organizaţii şi asociaţii reprezentative – UNIUNEA ROMÂNILOR DIN SERBIA:

Românii Independenţi din Serbia (preşedinte – dr. Dorinel Stan);

– Asociaţia „Uniunea Românilor” (preşedinte – Ljubomir Brânduşan);

– Renaşterea Românilor din Serbia (preşedinte – Vlada Savici);

– Asociaţia „Familia” (preşedinte – Traian Trifu-Căta);

– Asociaţia „Banatica” (preşedinte – Octavian Suciu);

– Iniţiativa Românilor din Serbia (preşedinte Bojan Bărbuţă);

– Centrul Cultural Informativ al Românilor (preşedinte – Daniel Petkovski);

– Uniunea Românilor din Serbia „Dunărea” (preşedinte – Bojko Stankovici);

– Agenţia pentru Informarea şi Documentarea Românilor (preşedinte – Zoran Sibinovici)”

– Asociaţia Cadrelor Didactice de Etnie Română din Serbia (vicepreşedinte – Cristian Cacovan);

– Asociaţia pentru Tradiţia şi Cultura Românilor „Dunărea” (preşedinte-Tihan Matasarevici);

– KUD „Aleksa Nikolici” (preşedinte – Bane Kraciunovici);

– Curcubeul (preşedinte – Saşa Jovanovici).