Măsoară de 10 ori şi „croieşte” o dată!

Fidel proverbului românesc, de mulţi uitat, preşedintele Nicuşor Dan amână anunţul desemnării viitorului prim-ministru, deşi nominalizarea eurodeputatului Eugen Tomac, liderul PMP, consilier onorific al preşedintelui, părea deunăzi iminentă. Până la un punct o astfel de logică nu e deloc rea. Problema care se pune, momentan, însă este alta: ce se întâmplă când după atâta tergiversare alegerea e… neinspirată? Bine plasat, în scenariile vehiculate, în pofida lipsei de legitimitate politică, având în vedere faptul că partidul său PMP n-a acces în Parlament, semnalele venite de pe scena politică, la început ambiguie, apoi categorice, au amânat sine-die anunţul mult aşteptat. Preşedintele Nicuşor Dan a chemat, din nou, la Cotroceni, liderii formaţiunilor politice pentru discuţii informale. Privit fără adversitate Eugen Tomac n-a reuşit, în pofida carismei, să capteze susţinerea partidelor politice, care se opun unui guvern… tehnocrat. Nu există deocamdată, aşadar, un consens politic. Liderul UDMR, Kelemen Hunor, de regulă extrem de reţinut, în afirmaţii tranşante, nu s-a putut abţine şi a spus că respectiva soluţie nu este nici măcar una de avarie. Şi astfel s-a ajuns la o respingere tacită a unei astfel de oferte, care n-ar trece prin Parlament. Sau mai exact n-ar izbândi. Au trecut deja aproape patru săptămâni de când a căzut guvernul prin moţiune de cenzură. Din 5 mai a.c. guvernul Bolojan a devenit interimar. Nicuşor Dan doreşte, este adevărat, o formulă de guvernare stabilă. Evident, „pro-europeană”. Repetăm, nu s-a grăbit până acum, dar deja trebuie să ia o decizie. După 45 de zile nu se va întâmpla nimic, cum nu se va întâmpla nici după ce Ilie Bolojan va depăşi cele 45 de zile, ca prim-ministru, a explicat avocatul Toni Neacşu pe pagina sa de Facebook. Dincolo de jocurile de culise şi de numele vehiculate, exclusă fiind varianta unui cabinet de specialişti fără susţinere clară politică, este evident că nu se doreşte nici ajungerea la anticipate. Din motive cunoscute. Tergiversarea desemnării unui nou premier şi ideea unui guvern „prezidenţial”, cum probabil se doreşte, duce la instabilitate economică. Soluţia ieşirii din impas, credibilă, la îndemână, este menţinerea protocoalelor alianţei şi desemnarea unui premier, fie din partea PNL, altul decât Ilie Bolojan, sau dacă liberalii nu-şi mai asumă această sarcină, desemnarea unui premier din partea PSD. Timpul deja nu mai are răbdare, mişcările sociale par să fi ieşit la „încălzire”, BERD anunţă o prognoză, pentru România, neliniştitoare, în sensul că se intră în contracţie după un val de inflaţie şi măsuri fiscale. E deja târziu, şi trebuie ieşit din această stare de lucruri, mai mult decât nefastă.