Ceea ce ştiu şi ruşii!

Dmitri Medvedev, vicepreşedintele Consiliului de Securitate al Rusiei, destul de prezent pe reţelele de socializare, a readus în discuţie o realitate: canalizarea de fonduri către Kiev se face, nu din simpatie pentru poporul ucrainian, ci dintr-o profundă adversitate faţă de Rusia. Pe platforma Max, Dmitri Medvedev a spus că SUA pregătesc noi sancţiuni împotriva petrolului rusesc şi importurilor ruseşti din SUA, iar livrările de arme, către Ucraina, nu vor fi sistate, semn al slăbiciunii influenţei lui Donald Trump. De altfel, luna trecută, Serghei Lavrov, şeful diplomaţiei ruse, declara că administraţia Trump continuă politica lui Joe Biden, faţă de Rusia. Singura diferenţă este aceea că momentan există un firav dialog între Moscova şi Washington, promiţător în prima lui fază. Şi apropo de acest detaliu, un meci de hochei între reprezentativele SUA şi Rusiei a fost anunţat pentru data de 1 iulie a.c. la Moscova, a anunţat astăzi, Robert Agee, preşedintele Camerei de Comerţ a SUA din Rusia, la Forumul economic internaţional de la Sankt Petersburg. Acesta ar fi primul meci la care participă Federaţia rusă după 2022. Anunţul vine pe fondul unor semne incerte de apropiere între Washington şi Moscova şi ridică semne de întrebare în privinţa revenirii Rusiei pe scena sportivă internaţională, despre care se discută aprins. Unele federaţii sportive şi-au dat deja avizul asupra integrării sportivilor ruşi în competiţiile lor. În rest, totul este ca înainte, adică pe timpul mandatului lui Joe Biden. Acordurile convenite la întâlnirea de la Anchorage par abandonate, iar noile sancţiuni nu permit restabilirea cooperării bilaterale. Pe ansamblu şi Europa menţine, chiar dacă nu este în deplin acord cu SUA, un ton agresiv cu Rusia, dorinţa de a provoca o înfrângere strategică acesteia fiind des evocată, chiar de principalul şef al diplomaţiei europene, Kaja Kallas. Chiar atacurile asupra Rusiei sunt mai mult sau mai puţin percepute de occidentali ca „o apărare împotriva agresiunii”. Şi sub acest slogan se desfăşoară ranforsarea militară a UE. Faptul că Zelenski a acordat recent unei unităţi de elită a forţelor armate ucrainiene titlul de „Eroii armatei insurgente ucrainiene” a iritat Varşovia până acolo, încât preşedintele Karol Nawrocki, istoric de profesie, a anunţat intenţia de a-l deposeda pe preşedintele Zelenski de cea mai înaltă distincţie de stat a Poloniei „Ordinul vulturul alb”. Regretul faţă de escaladă a fost evocat de ambele părţi. Partea ucrainiană a justificat faptul că imaginea UPA simbolizează exclusiv lupta împotriva puterii sovietice şi a puterii imperiale a Moscovei şi că nu a fost îndreptată în nici un fel împotriva poporului polonez. Părerile analiştilor în privinţa a ceea ce urmează sunt destul de amestecate. Nimic clar nu se prefigurează. Fără sprijinul SUA, Ucraina nu poate spera la o victorie, într-un război fără capăt şi ar trebui să semneze un acord de pace acum, deoarece timpul este de partea Moscovei. Aliaţii săi europeni au altă părere. Atacurile ucrainiene, la distanţă lungă asupra Rusiei, sunt din ce în ce mai puternice trecând de la explozii singulare, care atrag atenţia, la distrugeri în masă a unora dintre cele mai importante instalaţii petroliere. Într-un război lung care a cunoscut multe fluctuaţii, emiterea unor judecăţi pripite poate fi un joc periculos. Într-ul clasament european privind gradul de ostilitate faţă de Rusia, de care se are cunoştinţă, Lituania, Germania, Olanda, Franţa şi Regatul Unit ocupă primele locuri. În acelaşi clasament, România, alături de Croaţia, Cehia, Portugalia şi Danemarca vine pe locul 8. Oricum UE începe să-şi regândească propria componentă militară, prin forme de cooperare bilaterală.