În România există, în continuare, zeci de secţii în care copiii născuţi înainte de termen se sting pentru că nu sunt suficiente incubatoare, secţii în care eforturile medicilor sunt zădărnicite de lipsa unor minime dotări. În aceste condiţii, autorităţile sanitare au anunţat alocarea fondurilor necesare din bugetul Ministerului Sănătăţii pentru dotarea tuturor spitalelor cu necesarul de incubatoare.
Ar fi nevoie de 597 de incubatoare care vor fi împărţite la 123 de spitale din toată ţara, inclusiv unităţi sanitare din judeţul Dolj. La începutul acestui an, Ministerul Sănătăţii a demarat un proces de colectare de date de la toate unităţile spitaliceşti cu secţii de obstetrică-ginecologie şi neonatologie, atât de la nivelul celor aflate în subordinea Ministerului Sănătăţii, cât şi a spitalelor, care în urma procesului de descentralizare se află în subordinea Consiliilor Locale.
Pentru acoperirea acestui necesar, Ministerul Sănătăţii a alocat un buget de 33 de milioane lei, adică echivalentul a peste 7,3 milioane euro. În conformitate cu normele legale în vigoare, spitalele publice din reţeaua autorităţilor locale au obligaţia de a contribui la achiziţionarea aparaturii medicale cu fonduri de minim 10% din valoarea totală a achiziţiei. După alocarea acestei cofinanţări, Ministerul Sănătăţii pune la dispoziţie diferenţa de 90% din fondurile necesare achiziţiei incubatoarelor.
597 de incubatoare pentru 123 de unităţi sanitare
Prin programul „Mama şi Copilul” se va asigura necesarul de 597 de incubatoare. Dintre acestea, 132 vor acoperi necesarul celor 9 spitale aflate în subordinea Ministerului Sănătăţii, iar 465 vor fi destinate celor 114 unităţi spitaliceşti locale.
Programul reprezintă o prioritate asumată la nivel strategic, atât din perspectiva dezvoltării asistenţei medicale pentru nou-născuţi, a screening-ului prenatal, cât şi a diferitelor tipuri de servicii medicale necesare deopotrivă mamei şi copilului.
În plus, până la data de 1 iunie a.c. va fi elaborat un plan de acţiune, care să identifice şi să acopere principalele nevoi în domeniu. Planul de acţiune va îngloba informaţii şi propuneri din rândul specialiştilor în domeniul sănătăţii, dar şi al societăţii civile implicate în zona de sănătate a mamei şi copilului. Până în prezent au fost modernizate 19 maternităţi, în conformitate cu standardele actuale în domeniul asistenţei medicale. Investiţiile au vizat lucrări de construcţii şi instalaţii sanitare, termice, ventilare, saloane de intervenţii, cezariene, blocuri de naştere, blocuri operatorii, saloane de copii, saloane de tratamente. De asemenea, a fost dispusă alocarea de echipamente specifice pentru unităţile care acordă servicii mamei şi nou născutului, respectiv în faza întâi a proiectului au fost livrate 8.600 de echipamente la 204 spitale, iar în faza a doua – 500 de echipamente la 63 de spitale.
Mortalitatea infantilă, în continuare la cel mai ridicat nivel din UE
Deşi mortalitatea infantilă a scăzut în ultimele două decenii – de la 24 de decese la mia de naşteri în 1994, la 8,5 în 2013 – acesta rămâne un capitol nefericit pentru România. După nouă ani de integrare europeană, ţara noastră ocupă încă primul loc în Uniunea Europeană, cu o rată a mortalităţii infantile mai mult decât dublă (8,5‰) faţă de media europeană de 3,7‰. În fiecare an, aproximativ 1.900 de nou-născuţi pierd lupta pentru viaţă. La fiecare 5 ore, un copil mai mic de un an moare. O treime din aceste decese pot fi prevenite prin dezvoltarea de programe suport pentru mame şi copii şi dotarea maternităţilor şi secţiilor de nou-născuţi cu echipamente medicale performante.
Potrivit unui studiu recent, media de paturi de terapie intensivă pe niveluri este subunitară la nivelul 1 (0,4) şi de 5 paturi pentru nivelul 2. Un număr de 16 paturi de obstetrică sunt, în medie, în cadrul maternităţilor de nivel 1, deşi Ordinul MS prevede minim 25, în timp ce pentru nivelurile 2 şi 3, minimul prevăzut este de 43, respectiv 90 de paturi. Numărul mediu de săli de naştere pe nivele, 3 fiind cel mai ridicat, este de 2 săli la nivelul 1, 3 săli la nivelul 2 şi 4 săli la nivelul 3. Şi rata de naşteri chirurgicale este foarte ridicată în ţara noastră, faţă de nivelul considerat optim. În privinţa personalului, arată studiul, maternităţile din România înregistrează un deficit foarte mare, iar numărul de servicii de investigare care poate fi acordat este scăzut, acestea ajungând la o limită alarmantă în zilele libere şi cele de sărbătoare.
