Craiova face demonstraţia performanţei în restaurarea şi conservarea bunurilor culturale

0
1313

Mii de obiecte ale patrimoniului cultural salvate de la distrugere, sute de ore de cercetare şi activitate ştiinţifică, concretizate în participarea la reuniuni naţionale şi internaţionale şi în publicaţii de specialitate. Pe scurt, este munca celor care încă din 1975 lucrează în laboratoarele de restaurare şi conservare din România. Lor, în primul rând, le-a fost dedicat, ieri, la Craiova, evenimentul „Restaurarea patrimoniului – Identitate culturală, 1975-2015”, organizat de Muzeul Olteniei, prin Laboratorul de Restaurare-Conservare, cu sprijinul Consiliului Judeţean Dolj, în parteneriat cu Reţeaua Naţională a Muzeelor din România şi Comitetul Naţional Român ICOM. Peste 100 de specialişti în domeniu, din ţară şi peste hotare, s-au reunit pentru a discuta rezultatele cercetărilor specifice, dar şi pentru a le arăta publicului în cadrul celor trei expoziţii deschise aici. Este vorba despre „Tandreţea porţelanului”, „Atitudini” şi „Salonul Naţional de Restaurare”, ce cuprind peste 200 de obiecte de patrimoniu, din peste 20 de muzee. Profesionalismul le va fi răsplătit mâine-seară, la festivitatea de decernare a premiilor Galei Restaurării româneşti, după ce, ieri, la deschiderea oficială, aceştia au primit plachete omagiale. Pe parcursul celor patru zile la Craiova, invitaţii vor lua parte la conferinţe, vor vizita mai multe obiective culturale ale oraşului şi vor face o excursie documentară la mănăstirile Hurezi (Vâlcea) şi Polovragi (Gorj).

40 de ani de activitate neîntreruptă a Laboratorului Zonal de Restaurare şi Conservare Craiova, dar şi a laboratoarelor din România, au fost marcaţi printr-o adevărată sărbătoare la Craiova, la care a participat elita restauratorilor şi conservatorilor din ţară şi străinătate. „Acest eveniment este un efort colectiv, iar astăzi noi nu suntem decât gazdă pentru munca dvs., concretizată în realizarea celor trei expoziţii temporare. (…) Dacă nu ar exista munca restauratorului, a conservatorului şi a muzeografului, a cercetătorului, am avea nişte clădiri goale, nu muzee. Fără dvs. nu ar mai exista muzee, iar fără muzee nu ar mai exista cultură şi identitate naţională, atât de necesară în această epocă a globalizării”, s-a adresat invitaţilor dr. Florin Ridiche, managerul Muzeului Olteniei. Totodată, acesta s-a declarat onorat pentru faptul că, „de-a lungul anilor, distinşi academicieni, doctori în ştiinţe, cercetători, cadre universitare, din ţară şi străinătate, de la institute de cercetare şi universităţi, directori, şefi de secţii, muzeografi, restauratori, conservatori de la numeroase muzee, au venit şi continuă să vină la Craiova, să dea girul ştiinţific manifestărilor organizate de noi”.

„Măcar cu un procent de 20-25 la sută să crească salariul acestor oameni minunaţi care sunt în muzeele noastre”

În discursurile lor, invitaţii au accentuat, pe de o parte, progresele extraordinare, inclusiv tehnologice, care a avut loc în cei 40 de ani în reţeaua laboratoarelor de restaurare-conservare din ţară, iar pe de altă parte – dezinteresul de a răsplăti eforturile acestor specialişti de a se perfecţiona continuu, pentru a putea reda culturii avuţii uneori inestimabile. „Este o mare plăcere să fiu aici, alături de foarte mulţi colegi de muzeu, oameni care zeci de ani au trebăluit în instituţiile muzeale româneşti şi care, fiecare, lasă ceva în urmă. Din păcate, oamenii de cultură care au ajuns în Parlamentul României nu au înţeles niciodată cât de importante sunt o instituţie muzeală, activitatea dintr-un muzeu, patrimoniul cultural naţional care este adăpostit de acestea şi cât de puţină importanţă se dă lucrătorilor din muzee. Am avut parlamentari care au plecat din muzee şi în Senatul României, şi în Camera Deputaţilor. Din păcate, nici unul nu a reuşit să facă ceva pentru zona de unde a plecat. Măcar cu un procent de 20-25 la sută să crească salariul acestor oameni minunaţi care sunt în muzeele noastre”, a spus Mihail Ion Gorgoi, director general al Muzeului Naţional Peleş.

„Craiova este un model spre care s-au îndreptat numeroşi invitaţi, pentru un dialog profesional profitabil”

Şi prof. univ. dr. Ioan Opriş, specialist în cadrul Muzeului Naţional de Istorie a României – prezenţă constantă la manifestările organizate de Muzeul Olteniei –, a făcut referire la deosebita atenţie de care restauratorii şi conservatorii trebuie să dea mereu dovadă, ca şi la bolile profesionale care îi ameninţă, lucrând cu substanţe nocive. Totul din dorinţa de a pune în circuitul public cât mai multe piese de istorie şi artă! „Craiova ne arată astăzi ce performanţă se dobândeşte în restaurare. Este un model, spre care s-au îndreptat numeroşi invitaţi, pentru un dialog profesional profitabil. Ce poţi să le doreşti colegilor noştri? Să fie sănătoşi, să aibă parte de recunoaştere, să li se mărească salariile, iar marele public să plece mulţumit de ceea ce vede. Felicitări şi la mulţi ani!”, a adăugat Opriş.

La eveniment au mai luat cuvântul artistul plastic Ioan Tămâian –  preşedinte al Filialei Sibiu a Uniunii Artiştilor Plastici din România şi, totodată, deputat, dr. Liviu Trache – director ştiinţific al Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizică şi Inginerie Nucleară „Horia Hulubei” de la Măgurele, şi Jana Subic Prislan – reprezentant al Societăţii Slovene pentru Conservare şi Restaurare (Slovenia).

Trei expoziţii cu peste 200 de obiecte de patrimoniu, de la 23 de muzee

Craiovenii sunt aşteptaţi, zilele acestea, să viziteze cele trei expoziţii temporare, cu peste 200 de obiecte de patrimoniu, aparţinând unui număr de 23 de muzee ale ţării. „Tandreţea porţelanului”, realizată în colaborare cu Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca, Muzeul Naţional Peleş şi Muzeul de Artă Craiova, aduce mărturii ale vieţii regale de la Peleş şi din mediul cultural transilvănean, unde cuplurile regale, baronii şi invitaţii lor luau masa dintr-o serie de piese de o rară fineţe, adevărate opere de artă, executate în ateliere de prestigiu: germane, franceze si italiene.

În cadrul expoziţiei de artă decorativă „Atitudini”, realizată în colaborare cu Uniunea Artiştilor Plastici – Filiala Sibiu, veţi putea admira lucrări de artă plastică contemporană, realizată de artişti din zona Sibiului, ce combină, într-un mod complex şi inedit, domenii variate specifice picturii, graficii, sculpturii, un mixaj complex de sticlă, metal, textile, piele, lemn, pictură, portrete.

De asemenea, Salonul Naţional de Restaurare şi Conservare aduce în faţa publicului nu doar cele mai valoroase piese din patrimoniul cultural românesc mobil, restaurate în perioada 2014-2015, ci şi cele mai noi tehnici şi materiale pentru investigare/conservare/restaurare. Expoziţia prezintă valoroase obiecte din ceramică/sticlă/porţelan, metal, lemn, precum şi carte veche/documente, textile şi piele, aparţinând Muzeului Naţional Brukenthal Sibiu, Muzeului Naţional al Satului „Dimitrie Gusti” Bucureşti, Muzeului Bucovinei din Suceava, Bibliotecii Sântului Sinod din Bucureşti, Patriarhiei Române, Complexului Naţional Muzeal ASTRA Sibiu, Muzeelor de Etnografie şi de Istorie din Braşov, Bibliotecii Naţionale a României din Bucureşti, Mănăstirii Bistriţa din Vâlcea, Muzeului Viticulturii şi Pomiculturii Goleşti, Muzeului de Artă şi Muzeului Olteniei Craiova ş.a.

Înfiinţat în anul 1975, prin Legea nr. 63/30 octombrie 1974, Laboratorul de Restaurare şi Conservare al Muzeului Olteniei aniversează anul acesta 40 de ani de activitate neîntreruptă. Mutat permanent, Laboratorul a schimbat, în timp, şase sedii improprii desfăşurării unei activităţi de mare importanţă. Din anul 2009, datorită suportului financiar al Consiliului Judeţean Dolj, îşi desfăşoară activitatea într-un spaţiu modern, special amenajat, dotat cu aparatură specifică acestui domeniu. În prezent, Laboratorul cuprinde secţiile investigaţii fizico-chimice, restaurare ceramică – sticlă-porţelan, metale, textile, carte veche şi document şi îşi desfăşoară activitatea cu un număr de 14 specialişti, dintre care 12 acreditaţi ca experţi în restaurare.

 

Ţuţu Bărbulescu

Ţuţu Bărbulescu, şeful Laboratorului de Restaurare-Conservare din cadrul Muzeului Olteniei: „Lucrez de aproape 42 de ani aici, m-am angajat cu un an înainte de a se înfiinţa Laboratorul. Diferenţa între restaurarea-conservarea de atunci şi cea de-acum este fantastică! Şi este normal să fie aşa. Acum 40 de ani, în sensul adevărat cred că nici nu se putea vorbi despre restaurare… Erau nişte oameni cu o pregătire oarecare, care se numeau restauratori, dar erau mai mult un soi de meşteşugari. Poate nu convine unora, dar să ştiţi că înfiinţarea Laboratoarelor, în 1975, a fost un mare beneficiu şi o politică culturală specială a unui sistem nu tocmai în regulă din alte puncte de vedere. Eu am atras atenţia cu prilejul multor întâlniri că acum nu se mai face nici un Laborator de Restaurare în ţară, dimpotrivă, se desfiinţează!”.