Colegiul „Carol I” şi Opera Română Craiova, drum liber pentru consolidare

0
236

carol 1Întrucât lucrările nu mai pot fi realizate pe fonduri europene, Primăria Craiova a stabilit sumele necesare pentru reabilitarea Colegiului Naţional „Carol I” şi a Operei Române, acestea ridicându-se la 39,5 milioane de lei. Cum documentaţia a fost aprobată de consilierii locali, iar autorităţile spun că au obţinut avizul Ministerului Culturii, nu ar mai exista, practic, nici un impediment pentru începerea lucrărilor.

În cartierul şcolilor, cum era numită zona la sfârşit de secol XIX, pe locul actualului colegiu exista Școala Centrală, considerată de istorici prima şcoală modernă din Craiova. Pe la 1892 se pune problema construirii unui nou sediu de şcoală şi aşa apare proiectul imobilului de acum. Arhitectul ales a fost Toma Dobrescu, funcţionar în cadrul Ministerului Cultelor şi Instrucţiunii Publice de atunci, care a propus o clădire într-un stil electic, dar de influenţă franceză. În afara spaţiilor şcolare, care erau ultramoderne pe atunci, liceul dispunea de laboratoare, dar mai ales de o bibliotecă splendidă, al cărui mobilier se mai păstrează şi azi. De altfel, întreg mobilierul şcolar, din lemn sculptat, a fost comandat la atelierul unui meşteşugar francez, G. A Carissy. Pictorul polonez, Francisc Tribalski, care a pictat şi Palatul Peleş, a realizat frescele din bibliotecă şi din sălile rotunde de la parter şi primul etaj.

Cutremurele au afectat puternic structura de rezistenţă

În 1925, deşi spaţioasă, şcoala devine neîncăpătoare şi se pune problema extinderii. Se mai construieşte un etaj, ajungându-se la structura de acum. Istoria liceului, pe cât de frumoasă, pe atât este şi de zbuciumată. Are parte de multe încercări de-a lungul anilor. Clădirea a rezistat la două incendii devastatoare, dar şi la cinci cutremure care s-au petrecut în secolul trecut. După seismul din 1977, când s-au făcut o expertiză tehnică şi un proiect de consolidare de către prof. ing. Marsu de la Institutul Politehnic Timişoara, imobilul ar fi trebuit totuşi să fie consolidat. Din lipsă de fonduri, autorităţile au decis să se meargă pe o reabilitare primară, pe interior fiind consolidaţi zidurile structurale portante, iar pe exterior aplicându-se cămăşuieli cu plasă sudată şi mortal de ciment. În 1986, după un alt cutremur, s-a intervenit la scări, iar după seismul din 1990, s-a consolidat biblioteca.carol 3

O ruină pe picioare

Acum imobilul a ajuns o ruină căreia îi plângi de milă. Pentru faţadele de la exterior a fost efectuată chiar o expertiză biologică, care a stabilit o degradare masivă a acestora. Din lipsa burlanelor de protecţie, apa a inundat tencuiala, care a căzut pe multe locuri. Pe porţiunile puternic umezite, s-au format colonii de alge verzi şi alte plante. În zona de intrare în Opera Română, mai multe elemente ornamentale sunt desprinse şi sunt în pericol de prăbuşire. La interior, problemele sunt însă şi mai mari. Fiind atât de multe, nu putem decât să le menţionăm pe cele mai grave. Subsolul este plin de umezeală, la parter sunt fisuri la nivelul planşeului. La etajul unu, pereţii sunt crăpaţi, iar două laboratoare, cel de franceză şi cel de biologie, sunt puternic degradate. La etajul doi, sunt probleme la casa scărilor. La cabinetul de muzică există riscul prăbuşirii unui planşeu, iar la cabinetul de geografie, deplasarea zidului pune în pericol elevii. La sala hipodrom, de la acelaşi etaj, un perete s-a fisurat pe trei locuri.

La Opera Română, situaţia de degradare este asemănătoare. Tavanul şi peretele din latura stângă prezintă fisuri şi crăpături, iar în sala de spectacole au fost detectate fisuri radiale şi înclinate la planşeu. Peretele din fundalul scenei este realizat din material lemnos şi vată minerală, experţii spunând că este un sistem neprotejat.

Nu mai sunt eligibile pe fonduri europene

Primăria Craiova şi-a propus iniţial să reabiliteze acest imobil cu fonduri nerambursabile, însă se pare că acest lucru nu mai este posibil. În proiectul de hotărâre prin care s-a aprobat documentaţia pentru reabilitare şi consolidare se spune că ADR Sud-Vest Oltenia a transmis municipalităţii că, „prin POR 2014-2023, Axa prioritară 5, nu se pot finanţa obiective de patrimoniu ce au destinaţia de unităţi de învăţământ”. În această situaţie, municipalitatea craioveană s-a decis să meargă totuşi cu o finanţare pentru Opera Română, însă condiţia era să aibă o valoare maximală de 5 milioane de euro pentru a fi aprobată. Autorităţile locale spun că au solicitat proiectanţilor să refacă proiectul pentru a se încadra în această valoare. „Deşi valoarea recomandată este sub 5 milioane de euro (…) nu mai sunt îndeplinite condiţiile de eligibilitate, impuse de ghidul solicitantului, nici în ceea ce priveşte Opera Română”, se precizează în documentaţia Primăriei Craiova.carol 4

Primăria pune toţi banii

Prin urmare, singura modalitate de a salva această clădire de patrimoniu, situată în inima Craiovei, sunt banii de la bugetul local. Autorităţile locale se îndreaptă spre această direcţie. Consilierii municipali au aprobat, în şedinţa de joi, documentaţia de avizare a lucrărilor de intervenţie pentru obiectivul de investiţii «Reabilitare şi consolidare corp central Colegiul Naţional „Carol I” şi Opera Română Craiova». În proiect se spune că se va merge pe varianta minimală de lucrări, care presupune costuri totale de 39,49 milioane de lei, inclusiv TVA, dintre care pentru liceu – 17,35 milioane de lei, iar pentru consolidarea Operei – 22,13 milioane de lei. Durata de realizare a fost stabilită la 24 de luni. În ceea ce priveşte avizele necesare, autorităţile spun că au solicitat acordul Ministrului Educaţiei din 2015 şi l-au obţinut. De asemenea, autorităţile spun că s-a solicitat şi un aviz din partea Inspectoratului în Construcţii, dar această instituţie a transmis că legea nu prevede obligativitatea acestui aviz. Prin urmare, Colegiul „Carol I” şi Opera Română Craiova are, de acum, drum liber pentru a fi consolidate.