Conferinţă şi expoziţie Mircea Eliade

0
63

biblioteca (1)28 de dosare inedite, caiete de lucru şi manuscrise aparţinându-i lui Mircea Eliade au fost expuse astăzi, 25 noiembrie, la Biblioteca Judeţeană “Alexandru şi Aristia Aman”. Documentele sunt parte a “pachetului Eliade” şi au fost recuperate şi organizate de Cristian Bădiliţă în urmă cu douăzeci de ani, în 1996, de la reşedinţa soţilor Eliade din Paris, Franţa. În 2016 au intrat în patrimoniul Bibliotecii Aman, urmând ca într-un orizont de timp nu foarte îndepărtat să facă parte din Muzeul Cărţii şi al Exilului Românesc, un proiect pentru care inaugurarea “Bibliotecii Exilului Românesc din Paris – Basarab Nicolescu” a reprezentat o primă etapă dintr-un proces de durată.

 biblioteca (3)Evenimentul dedicat lui Mircea Eliade a fost deschis la ora 11.00 de conferinţa cu titlul Mircea Eliade 4, Place Charles Dullin, Paris, susţinută de dr. Cristian Bădiliţă, istoric al creştinismului timpuriu, eseist şi poet român. Un amănunt necunoscut de publicul larg, titlul exact al conferinţei “confesiune”, aşa cum a subliniat însuşi lectorul, Cristian Bădiliţă, reprezintă tocmai adresa la care, timp de mai multe decenii, au locuit soţii Eliade la Paris, Franţa. Reşedinţa în sine, descrisă cu mult farmec şi fler de Cristian Bădiliţă, a fost scena unui eveniment fabulos petrecut la mijlocul anilor ’90. Acolo avea Cristian Bădiliţă să ridice cei doi saci plini cu “hârtii” din care, în urma unui efort de ordonare şi sistematizare, a rezultat “pachetul lui Eliade” cuprinzând documentele valoroase ajunse în vara acestui an la bibliotecă. Valoroasă deopotrivă din punct de vedere literar şi istoric, colecţia de documente expusă astăzi la Biblioteca Aman cuprinde dactilograme originale, corectate, ajustate şi completate de cuplul Eliade în urmă cu mai bine de treizeci de ani. De remarcat, în multitudinea de file şi înscrisuri se regăseşte şi Jurnalul lui Mircea Eliade redactat în limba română pentru intervalul de timp cuprins între anii 1959-1962, un material inedit socotit rătăcit de către însuşi autorul său, Mircea Eliade. Fiind singurele pagini originale în limba română, materialul prezintă un deosebit interes în vederea editării unei forme finale a Jurnalului pentru perioada amintită, Cristian Bădiliţă şi Lucian Dindirică anunţând că un demers în această direcţie a început să prindă contur.

Conferinţa a fost urmată de inaugurarea expoziţiei cu titlul “Mircea Eliade – File de jurnal” la care toţi cei prezenţi s-au oprit pentru a observa “laboratorul eliadelian”. Cu alte cuvinte, munca de redactare, editare, completare şi, în cele din urmă, amputare a unora sau altora dintre pasaje.

Deşi la sfârşitul anilor 1950 Mircea Eliade s-a mutat în S.U.A., la Chicago, acolo unde a profesat şi coordonat Catedra de Istoria Religiilor, reşedinţa din Paris a fost păstrată de soţii Eliade, aceştia revenind în Franţa, pentru un interval regulat de câteva luni, în fiecare an. Trecerea timpului nu a reprezentat şi o abandonare a Parisului şi a universului său cultural. Multe dintre cărţile şi manuscrisele lui Mircea Eliade rămânând în continuare aici, aşa cum o dovedeşte şi evenimentul consumat la zece ani de la moartea sa.

biblioteca (2)Introducem în circuitul cultural naţional o serie de documente şi manuscrise de o valoare incontestabilă. Evident, întreaga atenţie este acaparată de dosarul reprezentând notele de jurnal redactate în limba română pentru intervalul 1959-1962. Fapt explicabil dacă ne gândim că însuşi autorul lor, Mircea Eliade, declara că nu mai are cunoştinţă de aceste materiale, ele fiind considerate iremediabil pierdute. La fel de importante sunt şi celelalte 27 de dosare reunind diverse însemnări şi reflecţii, proză şi creaţie literară. Am organizat acest eveniment cu gândul la faptul că anul acesta, în 2016, se împlinesc 30 de ani de la moartea lui Mircea Eliade. Este omagiul şi recunoştinţa pe care le aducem memoriei acestui creator de talie mondială. Vom continua seria de evenimente închinate memoriei Exilului Românesc din Paris dar şi din alte capitale europene, obiectivul nostru declarat fiind acela de a pune temeliile unui Muzeu al Exilului Românesc aici, la Craiova. Îi mulţumim domnului Bădiliţă pentru opţiunea făcută. Craiova şi Biblioteca Aman continuă să fie văzute drept un extraordinar “depozitar” al memoriei noastre culturale. Expoziţia inaugurată astăzi la bibliotecă va putea fi vizitată până la sfârşitul lunii decembrie”, a declarat Lucian Dindirică, managerul Bibliotecii Judeţene “Alexandru şi Aristia Aman”.