La Galaţi, lângă graniţa cu Ucraina, o dronă, despre care s-a spus că ar fi de origine rusă, a lovit o clădire rezidenţială cu 10 etaje, impactul provocând o exlozie şi un incendiu. Două persoane ar fi suferit răni minore, iar blocul de locuinţe evacuat. Aeronava, o dronă Geran 2, a cărui încărcătură explozivă a detonat complet la impact, potrivit unui comunicat al ministerului Apărării, a intrat în spaţiul aerian naţional la 1:54. Decizia de a nu ataca ţinta a fost luată ţinând seama de faptul că nu erau îndeplinite condiţiile necesare pentru distrugerea acesteia, fără a pune în pericol grav siguranţa populaţiei civile, a menţionat preşedintele Nicuşor Dan pe reţeaua X. După convocarea Consiliului Suprem de Apărare al Ţării, preşedintele Nicuşor Dan, într-o declaraţie de presă, a precizat că responsabilitatea celor întâmplate revine în exclusivitate Federaţiei ruse, consulatul Rusiei de la Constanţa va fi închis, şi a mulţumit, pentru solidaritate, partenerilor din NATO şi UE. Şefa diplomaţiei de la Bucureşti, Oana Ţoiu, l-a covocat pe ambasadorul rus, Vladimir Lipaev, la sediul ministerului de Externe, descriindu-i incidentul drept o escaladare gravă şi iresponsabilă. Potrivit ministerului Apărării, Rusia ar fi efectuat atacuri aeriene în timpul nopţii trecute, împotriva unor ţinte civile şi de infrastructură din Ucraina. Trebuie avut în vedere că portul ucrainian Izmail este o ţintă permanentă a atacurilor ruseşti. Nu este însă prima dată, când spaţiul aerian românesc este încălcat de drone ruseşti ci… a 28-a oară de la începutul războiului. Se ştie că, în mod deliberat, Rusia deviază de la traiectoria lor, inclusiv dronele ucrainiene, destinate să atace instalaţii industriale şi terminale petroliere. Comentariile s-au inflamat, cum era şi firesc. Şi asta într-un moment şi aşa extrem de tensionat între părţi: UE şi Rusia. Or, este greu de abordat şi rezolvat problemele mari, cu un asemenea impact, chiar şi emoţional, fără discuţii directe între părţile implicate. Într-un moment de tensiuni profunde, între Moscova şi Bruxelles, marcat de sancţiuni europene, împotriva Rusiei pentru agresiunea sa în Ucraina şi de prăbuşire a canalelor diplomatice tradiţionale, dialogul constructiv rămâne un deziderat. Bruxelles-ul nu are deschis nici un canal de comunicare cu Moscova. Partea rusă afirmă, prin declaraţii succinte, că forţele sale armate nu au vizat şi nici nu au intenţionat să atace oraşul Galaţi. Infrastructura portului Reni, din regiunea Odesa, locaţie strategică, a fost însă în mod repetat ţinta atacurilor ruseşti. Rusia vizează sistematic logistica ucrainiană, de adâncime operaţională. De câteva luni un val de atacuri aeriene are loc asupra căilor ferate şi benzinăriilor din regiunile de front. Pentru astfel de atacuri, ruşii folosesc un întreg arsenal de arme. Situaţia a devenit nu neliniştitoare, cât teribil de îngrijorătoare. Zelenski a tras un semnal de alarmă cu privire la lipsa de rachete Patriot, extrem de utile în respingerea atacurilor ruseşti. Aflat în Suedia el a reiterat că SUA trebuie să acţioneze rapid în privinţa livrărilor, dar racheta în discuţie este vândută Europei, în cadrul programului PURL, după care europenii o transferă Ucrainei. Rusia profită de acest traseu întortocheat şi îşi vede de treburile ei. Adică o fază calitativ nouă cu consecinţele pe care le vedem. O lipsă de voinţă în dezescaladarea tensiunilor se face resimţită, şi nu se anunţă nimic bun decât ceea ce vedem: „Rusia a depăşit o altă linie roşie”, cum a declarat şi Ursula von der Leyen. Ca să nu mai înţelegem mare lucru din ceea ce se întâmplă, după ce preşedintele ucrainian a numit o unitate militară, după numele organizaţiei naţionaliste UPA, acuzată de masacrarea polonezilor în timpul celui de al doilea război mondial, preşedintele polonez Karol Nawrocki a propus retragerea Ordinului Vulturul Alb –cea mai înaltă distincţie a Poloniei- preşedintelui Volodimir Zelenski.
Suntem primul cotidian al Olteniei și Partener tradițional al celor mai importante instituții de cultură din Craiova și județul Dolj
