ISTORIE, CULTURĂ, CIVILIZAȚIE. DE LA SPAȚIUL OLTENESC LA ORIZONTUL EUROPEAN

12:32 3 iunie 2026

Conferința anuală a Institutului de Cercetări Socio-Umane din Craiova – C.S. Nicolăescu-Plopșor, al Academiei Române

Conferințele anuale organizate de Institutul de Cercetări Socio-Umane din Craiova – C. S. Nicolăescu-Plopșor, al Academiei Române reprezintă unele dintre cele mai importante evenimente academice din sud-vestul României. Aflată, în acest an, la cea de-a șaptea ediție, manifestarea s-a desfășurat în perioada 28-30 mai 2026 și a reunit cercetători, cadre didactice universitare, muzeografi într-un cadru interdisciplinar. Scopul central este punerea în dialog a specificului local și național cu dinamicile și valorile culturii europene.

Structurată pe mai multe secțiuni, manifestarea științifică s-a desfășurat în format hibrid, fiind prezenți cercetători și cadre didactice de la mai multe instituții de profil, dintre care enumerăm cu titlu exemplificativ: Institutul de Științe Politice și Relații Internaționale „Ion I. C. Brătianu“, București, Institutul de Studii Sud-Est Europene, București, Biblioteca Academiei Române, Universitatea din București, Universitatea din Craiova, Universitatea de Vest din Timișoara, Universitatea „Ovidius” din Constanța, Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu, Centrul Cultural Județean Arad, Muzeul Olteniei Craiova.

Deschiderea oficială a Conferinței a avut loc joi, 28 mai 2026, începând cu ora 09:30, în sala „Basarab Nicolescu” a Bibliotecii Județene „Alexandru și Aristia Aman” Dolj.

Acad. Dorina-Elena Rusu a menționat, în deschiderea evenimentului, că axa conceptuală a conferinței – „Istorie, cultură, civilizație. De la spațiul oltenesc la orizontul european” – relevă o profundă capacitate analitică. Prin această paradigmă, Institutul își reconfirmă vocația de a coagula eforturi intelectuale transgeneraționale și interdisciplinare. A amintit, totodată, că întrunirile organizate sub egida Academiei Române depășesc simpla diseminare a unor rezultate empirice, constituindu-se în veritabile demersuri de reafirmare a principiilor fundamentale care structurează etica cercetării.

Prof. univ. dr. Sevastian Cercel, directorul Institutului craiovean, a precizat că această manifestare științifică reprezintă nu doar o celebrare a cercetării riguroase, ci și un act de cultură profund, încununat în mod strălucit de dezbaterile privind memoria noastră colectivă și de lansarea unor volume de referință care îmbogățesc patrimoniul istoric național și confirmă datoria sacră a institutului nostru de a păstra vie identitatea românească.

Comunicări în plen și prezentare de carte

În cadrul sesiunii de comunicări în plen, moderată de cercet. șt. III, dr. Ileana Cioarec și cercet. șt. III, dr. Georgeta Ghionea, au fost prezentate comunicările: De la ecran la ideologie. Cinematografia oltenească după 1948 între legislație și cenzură (cercet. șt. III, dr. Georgeta Ghionea); Lume, lucruri și relații – reflecții asupra memoriei colective sau despre dimensiunea simbolică a existenței (prof. univ. dr. habil. Gabriela Păsărin); Lăutarii din Timocul sârbesc și rolul lor în viaţa societăţii tradiţionale şi moderne (cercet. șt. dr. Natalia Golant, cercet. șt. dr. Ivan Strutynsky); Educație sau sănătate? Dilemele igienei școlare în Craiova la sfârșitul epocii moderne (muzeograf dr. Lucian Popescu Vava); „Frații Starck”- marcă înregistrată la Craiova (prof. univ.dr. Sevastian Cercel, cercet. șt. III, dr. Narcisa-Maria Mitu).

Prima secțiune a conferinței a adus în discuție personalități și instituții de învățământ din Oltenia. Implicarea boierilor Bengești în viața politică a Țării Românești, activitatea medicilor militari Adrian Poenaru și Toma Voiculescu în cadrul spitalului Filantropia din Craiova și Liceul Carol I, ca parte a intinerarului vizitelor familiei regale la Craiova au fost câteva dintre temele puse în dezbatere.

Totodată, în prima zi a conferinței au fost prezentate două volume de referință care tratează identitatea națională: Anca Ceaușescu, Loredana-Maria Ilin-Grozoiu (coord.), Interferențe culturale și identitate națională, Târgoviște, Editura Cetatea de Scaun, 2026 (e-book) și istoria unor momente din timpul Celui de-Al Doilea Război Mondial: Eugen Petrescu (coord.), Pagini din Istoria României în timpul Celui de-Al Doilea Război Mondial (1941-1945), București, Editura Militară, 2025.

Tot joi, via Zoom, lucrările conferinței au continuat cu Secțiunea a II-a, dedicată arheologiei preistorice și cercetării interdisciplinare, cu accent pe relația complexă dintre comunitățile umane timpurii și mediul înconjurător. Prezentările au explorat teme precum studiul patogenilor antici, dinamica evolutivă a genomului uman în Neolitic, exemplificată prin analize ADN în așezările de tip tell de la Gumelnița și Sultana. De asemenea, au fost abordate aspecte ale culturi materiale și artistice ale civilizațiilor eneolitice și din Epoca Bronzului, analizând tehnologia producției textile în sudul Munteniei și decorul statuetelor antropomorfe Žuto Brdo–Gârla Mare.

Ulterior, s-a făcut trecerea către perioada antică, medievală și istoria mentalităților, concentrându-se pe spațiul daco-roman și evoluția regiunii Olteniei. Subiectele au variat de la analize critice ale dreptului roman și prezența trupelor daco-tracice în Orientul Apropiat, până la dezbaterea originilor etnice mozaicate ale populației locale. Finalul sesiunii a adus în prim-plan descoperiri arheologice recente, cum sunt podoabele din cimitirul medieval de la Portărești, și o incursiune în arheologia fricii de morți.

O viziune multidisciplinară a tematicilor

Prezentarea de comunicări științifice a conturat un tablou multidisciplinar complex, în care istoria, filologia, etnologia și dreptul se împletesc pentru a explora identitatea românească în context european. Astfel că, vineri, 29 mai, în primele comunicări din cadrul Secțiunii a III-a, atenția a fost focalizată pe studiul limbii și al literaturii, analizând aspecte precum elementele românești în documente slavo-române de la 1635, inscripții murale de la Mănăstirea Baia de Aramă și etnonimul „neamț”- considerații semantice, istorice și onomstice. Au urmat materiale care au explorat atât destine geopolitice regionale precum apusul Republicii Dubrovnik în literatura croată sau imaginea Europei de Sud-Est în romanul „Migrațiile”, de Milos Crnjanski.

Prin intermediul studiilor din cea de-a patra Secțiune, cercetătorii au explorat profunzimile culturii tradiționale românești, de la reperele metodologice ale folcloristicii românești și dialogul epistolar din secolul trecut până la manifestările concrete ale identității prin scoarța tradițională din Oltenia, simbolismul vegetal, medicina populară și ritualuri funerare. Au fost abordate, totodată, influențele balcanice și central-europene dintr-un spațiu multicultural din vestul țării, cât și festivalurile internaționale ca un cerc al intercomunicării socializării.

Radiografia unei societăți în transformare

A urmat Secțiunea a V-a, cu studii care alcătuiesc o panoramă complexă a istoriei și culturii românești, concentrându-se în special pe dinamica modernizării din secolul al XIX-lea, dar și pe valorificarea unor izvoare documentare inedite. O primă direcție de cercetare a vizat modul în care domnia lui Mihai Viteazul este reflectată în manuscrisele italiene de la Vatican sau cum era descris orașul-port Calafat în jurnalele călătorilor străini. O altă componentă a fost cea biografică și culturală, dedicată recuperării unor repere identitare și artistice. Analize privind evoluția societății în perioada Regulamentului Organic au întregit tabloul acestei secțiuni.

Tot vineri, a șasea Secțiune a conferinței a reunit o serie de analize interdisciplinare care au explorat intersecția dintre drept, guvernanță comunitară, securitate și evoluții tehnologice contemporane, având ca numitor comun impactul reglementărilor europene și internaționale. O primă direcție majoră de dezbatere a vizat adaptarea cadrului juridic la realitățile moderne și globale, fiind abordate teme de stringentă actualitate precum provocările dreptului de autor în era inteligenței artificiale, transpunerea Directivei UE 2023/970 privind transparența salarială și egalitatea de remunerare, dar și rolul fundamental al limbii ca liant identitar și factor de configurare a dreptului, completat de analiza riguroasă a tradiției și instrumentelor folosite în traducerea juridică la nivelul Uniunii Europene. O altă dimensiune a secțiunii a fost dedicată politicilor administrative și securității, analizându-se pe de o parte real-funcționalismul sistemic în guvernanța multi-nivel prin prisma Strategiei UE pentru Regiunea Dunării, iar pe de altă parte impactul geopolitic major al conflictului din Iran asupra securității regionale.

Evoluția Olteniei, sub lupa cercetătorilor: de la trecutul istoric la realitățile europene

Ultima zi a conferinței a reunit comunicări științifice care au analizat, printr-o abordare cronologică, evoluția politică, socio-economică și urbanistică a spațiului românesc, având ca principal pilon de ancorare regiunea Olteniei și municipiul Craiova. Lucrările s-au concentrat pe trecutul istoric și configurarea identității locale, fiind investigate aspecte variate pornind de la structurile de putere din secolul al XVIII-lea prin prisma marilor bani și caimacami ai Olteniei, până la destine biografice interbelice precum cel al lui Boris Starck – elev al Liceului Carol I din Craiova. Au mai fost abordate teme precum parcursul economic al fabricii „Florica”, destinul elitei militare din Oltenia în contextul epurărilor postbelice între 1945 și 1952, dar și evoluția reprezentării politice feminine în România postcomunistă.

Manifestările științifice organizate de Institutul de Cercetări Socio-Umane din Craiova – C.S. Nicolăescu-Plopșor joacă rolul unui catalizator intelectual și al unei punți fundamentale între trecut, prezent și viitor. Aceste conferințe anuale nu reprezintă doar simple întâlniri academice formale, ci spații riguroase de dezbatere unde se inventariază, se analizează și se valorifică tezaurul arheologic, istoric, filologic, etnografic al Olteniei în strânsă legătură cu dinamicile europene.