Secetă extremă în Dolj şi nu numai!

0
70

De la 1 august a.c., deci de aproape 90 de zile, nu a mai plouat consistent pe întinderea Doljului, dar nici în judeţele limitrofe – Olt şi Mehedinţi – cu potenţial agricol consacrat. Care contează în orice balanţă cerealieră a ţării. Se poate vorbi de o secetă pedologică puternică şi extremă, cu influenţe nefaste asupra culturilor agricole ce se înfiinţează în această toamnă. Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM), în baza datelor statistice, de care dispune, vorbeşte în comunicatele sale de presă, de valori scăzute şi foarte scăzute a umidităţii în stratul de sol agricol (0-20 cm) în cea mai mare parte a ţării. Deşi am mai avut toamne sărace în precipitaţii, traversăm de această dată o prelungită secetă pedologică, neliniştitoare şi pământul chel, însetat, sună a tingire când dai cu tocul încălţărilor. Cum vântul a suflat cu temei, pământul e crăpat la vedere. Nici rapiţa, nici orzul, nici grâul, acolo unde s-au pus în pământ, n-au răsărit decât răzleţ, neuniform, şi firav. E o toamnă calică în precipitaţii, cum de mulţi ani nu am mai avut. Meteorologul Ion Marinică, avizat în materie, şi deţinător de date statistice, ne pomenea cifra de 60 de ani. În anii precedenţi, la vremea aceasta, altfel stăteau lucrurile, grâul şi orzul – culturi răsărite – se pregăteau de înfrăţire.  Am avut, este adevărat, un an agricol generos, cu bune randamente la unitatea de suprafaţă la principalele culturi cerealiere şi tehnice (grâu, porumb, floarea-soarelui), încât cotidianul francez „Le Monde” chiar titra, deunăzi, la pagina sa de economie, „România vampirizezaă piaţa europeană a porumbului şi ar putea deveni cel mai mare producător din UE”. Cu o producţie totală, estimată la circa 14,5-15 milioane tone porumb, este greu de crezut că deja România chiar este un actor „înspăimântător” pe piaţa cerealelor, deşi ministrul de resort, Petre Daea, care şi-a exprimat punctul de vedere, are deplină dreptate când afirmă că randamentele la unitatea de suprafaţă au înregistrat salturi notabile, graţie tehnologiilor performante, promovate de fermieri şi formelor de susţinere, de acum cunoscute. Seceta prelungită, din centrul şi nordul Europei, a provocat în acest an pagube imense în agricultură în Germania, Polonia, Suedia, unde asociaţiile de fermieri au anunţat pierderi considerabile de recolte. Soluţii la îndemâna fermierilor doljeni nu se întrevăd, chiar dacă ar putea fi luată în discuţie aşa-numita irigare de aprovizionare a solului. O altă consecinţă îngrijorătoare a regimului scăzut de precipitaţii este reducerea debitelor cursurilor de apă şi afluenţilor acestora – secetă hidrologică – ceea ce perturbă producţia de curent electric livrată de hidrocentrale. Partea proastă a lucrurilor este că meteorologii nu se arată deloc optimişti şi comunicatele ANM sunt mai degrabă alertante, sugerându-se că pe fondul încălzirii globale, devenită o realitate, ne putem aştepta la multe surprize, fiindcă prognozele pe termen lung indică o creştere a temperaturilor medii anuale, o sporire a frecvenţei vijeliilor, şi alte perturbări atmosferice. Oricum, seceta prelungită şi resimţită în Dolj poate avea consecinţe dintre cele mai nefaste, în perspectiva anului agricol viitor.