Alegerile locale au de când ne ştim specificul lor, în sensul că o colectivitate locală trează, vigilentă şi mai ales interesată de mersul lucrurilor, ştie ce are de făcut la alegerile locale, în care votul uninominal la desemnarea primarului face diferenţa, între candidaţi. Că de regulă se votează şi lista de consilieri locali, a celui votat ca primar, pentru a nu-l lega de mâini şi de picioare, în şedinţele de consiliu –de data aceasta opţiunea este eminamente politică- asta ţine de mecanismul înţelegerii depline a unei funcţionale administraţii locale. Un primar lipsit de aportul unei majorităţi, în consiliul local, e o ţintă mişcătoare pe un poligon de tir. În faţa unui candidat, la un nou mandat la primărie, care s-a dovedit bun gospodar, cu mari şanse aşadar de a fi reales, este mai greu să te descurci, dacă nu vii cu proiecte de dezvoltare seducătoare pentru alegători şi nu te revendici de la ceva comensurabil, şi recunoscut în plan profesional, mai exact de la o ispravă oarecare. Dacă nu ai o oarecare notorietate. Într-un interviu pentru „Evenimentul Zilei”, eurodeputatul Rareş Bogdan, prim-vicepreşedinte al PNL, vorbea de „o eliberare a Moldovei” de administraţia social-democrată, reproşând unor preşedinţi de consilii judeţene „în mandat”, că nu au atras fonduri europene în măsura în care au făcut-o „titanii” liberali, e drept puţini la număr. Sigur că atragerea fondurilor europene poate fi un criteriu în evaluarea unui preşedinte de consiliu judeţean, nu e cazul Doljului care a aspirat aproape 500 mil. euro în ultimii 4 ani, prin proiecte bine întocmite, dar mai sunt şi alte criterii, nu puţine la număr care trebuie avute în măsurarea „frecventabilităţii” unui şef al administraţiei publice judeţene. Când supra-licitezi o vedetă obosită precum Gheorghe Flutur de la Suceava, fără a mai aminti ce a făcut la începutul pandemiei de Covid-19, sau pe deputatul Costel Alexe, actual ministru al Mediului, candidat la Consiliul Judeţean Iaşi, suspectat de un plagiat jenant în teza de doctorat –descoperire făcută de „Reporter de Iaşi”- devi neverosimil, aproape vuvuzelă, parti-pris-ul de circumstanţă bătând câmpii. Fireşte sunt şi preşedinţi liberali de consilii judeţene care şi-au făcut datoria şi au şanse îndreptăţite la înnoirea mandatului, dar asta o decid duminică la vot alegătorii. Ideea ca administraţia de sorginte liberală a avut „moţ”, în comparaţie cu cea social-democrată care trebuie blamată sistematic, e de-a dreptul nu păguboasă, cât jignitoare pentru colectivităţi întregi şi, evidend, neadevărată. În conferinţa sa de presă de miercuri de la Cotroceni, preşedintele Klaus Iohannis a făcut bineînţeles referiri la „administraţia dezastruoasă a Capitalei”, sugerând că Nicuşor Dan e victima subiectelor inventate de contra-candidatul PSD, aşa cum şi el a fost –ne-a precizat- în 2014 victima unui candidat PSD despre… casele luate ilegal. Interesant! A făcut totuşi şi aprecieri normale –trebuie spus- îndemnând lumea să meargă la vot. Nicuşor Dan este candidatul lui Klaus Iohannis. Şi nu al PNL. Asta s-a înţeles. În rest, Klaus Iohannis crede şi acum că a fost un bun primar al Sibiului, dovadă că oamenii l-au reales în câteva rânduri. Eseistul Andrei Pleşu, care nu poate fi bănuit de alte reflexe politice, decât de dreapta, într-o tabletă intitulată „O gară europeană” (Adevărul, 28 septembrie 2015) scria aşa: „Zilele trecute, aflîndu-mă în Sibiu, m-am gîndit să fac o plimbare „comemorativă” pînă la gara cu pricina. A fost o idee tristă. Am dat peste un loc neîngrijit, pe alocuri sordid, cu împrejurimi obosite, înghesuit între cîteva vechi construcţii „noi” şi o autogară plină de pasageri agitaţi, totul într-o atmosferă generală de iarmaroc comunal. Cum ieşi din clădire spre oraş, vezi, în partea stîngă, o casă veche, gălbejită, în prag de colaps, cu tencuiala aproape căzută. Ceea ce ar trebui să fie un şir de taxiuri la îndemîna celor abia sosiţi cade perpendicular pe faţada gării, aşa încît prima maşină disponibilă e la capul dinspre oraş al şirului. Călătorul trebuie, prin urmare, să-şi ia bagajul în cîrcă şi să se tîrască, epuizat, pînă la taxiul cel mai îndepărtat. E drept, prin jur, în devălmăşie, mai sînt şi alţi taximetrişti, care îţi fac semne discrete că te-ar putea lua peste rînd. (…) Sibiul a fost, ştim bine, capitală europeană. Cum poate o capitală europeană să-şi invite vizitatorii pe o poartă de intrare atît de jalnică? Merită un oraş ca Sibiul, merită sibienii, o gară atît de încercănată? O arteră principală reamenajată cochet e, desigur, un „lucru bine făcut”. Dar cu o agreabilă zonă pietonală, în centru, nu se poate mîntui un oraş întreg. „Lucrul bine făcut” trebuie să intre în expansiune. Pînă una alta, Europa e, mai curînd, la Păltiniş”. Klaus Iohannis era deja preşedintele ţării de câteva luni, Şi de atunci nu conteneşte să critice, în orice împrejurare, şi pe orice temă… PSD, semn că îşi doreşte un partid unic, sau cel mult acompaniat de unul… mărunţel.
