Purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene (CE), Mark Gray, a declarat ieri, cu ocazia prezentării privind progresele înregistrate de România şi Bulgaria în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV), că „există încă îngrijorări în legătură cu independenţa justiţiei şi există foarte multe exemple în ceea ce priveşte un grad de opoziţie la măsurile anticorupţie şi de integritate”. Potrivit acestuia, amendamentele adoptate de Camera Deputaţilor în decembrie 2013 la Codul Penal „au dus la îngrijorări majore în legătură cu capacitatea de combatere a corupţiei”. Totodată, CE recomandă României ca în Codul de conduită al parlamentarilor să fie incluse dispoziţii cheie, astfel încât să fie respectată independenţa justiţiei, Mark Gray subliniind că trebuie să fie asigurat faptul că legislaţia anticorupţie se aplică tuturor în mod echitabil.
Referitor la imaginea proiectată de numirile în funcţii cheie în România, Gray a spus că este una neclară, amestecată. „În ceea ce priveşte numirile (…) vorbim despre o imagine amestecată”, a spus purtătorul de cuvânt al CE. Potrivit acestuia, nu au existat semne de interferenţă în procesul de numire a preşedintelui Înaltei Curţi, însă au existat „situaţii mai dificile” legate de Parchet. „Bineînţeles, în toamna lui 2013 au existat probleme în ceea ce priveşte numirea şefului şi adjunctului DNA. Evident că au fost nişte numiri temporare într-o primă etapă, nu a fost o procedură de consultare integrală şi au existat critici şi din partea publicului, şi din partea CSM. Lucrurile nu au decurs fără probleme”, a precizat Gray. El a arătat că nu ascunde îngrijorarea Comisiei legată de influenţa politicului asupra acestor numiri. „Asta spunem cel puţin în legătură cu numirile cheie, în funcţii cheie. De aceea imaginea proiectată este una neclară, amestecată. În ceea ce priveşte aceste chestiuni, sigur că revenim la îngrijorarea pe care nu trebuie să o ascundem – e vorba de influenţa politicului asupra acestor numiri”, a subliniat Gray. Conform acestuia, atât în România, cât şi în Bulgaria există probleme legate de numiri şi a precizat că acest aspect va fi subliniat şi pe viitor. „E foarte rar ca eu să fac analogii sau comparaţii între două ţări. Dar ce am constat în ambele ţări în ceea ce priveşte numirile în funcţii cheie este că noi nu comentăm persoanele, dar noi insistăm – şi acest lucru este absolut esenţial şi acum şi în viitor – să se facă nişte numiri transparente, pe bază de merit, a unor persoane profesioniste. Acest lucru este crucial în ambele ţări, pentru că în ambele ţări sunt probleme în acest sens. Este un aspect pe care îl vom sublinia şi de acum încolo”, a spus Gray.
Monitorizarea pe MCV continuă… cât e nevoie
Purtătorul de cuvânt al CE a menţionat că rapoartele MCV vor continua cât timp va fi necesar pentru ca România şi Bulgaria să îndeplinească angajamentele luate la aderarea la Uniunea Europeană. „Fie că vor fi îndeplinite anul viitor, fie că va fi nevoie de mai mult timp, depinde de cele două guverne. Comisia nu poate stabili când vor fi îndeplinite obiectivele şi recomandările”, a declarat Gray, rugat să comenteze unele informaţii potrivit cărora rapoartele MCV pentru România şi Bulgaria vor înceta în 2018. Oficialul european a subliniat că „nu este treaba Comisiei să stabilească un orizont de timp (…) Schimbările trebuie să vină din interior, facem (Comisia) tot ce putem pentru a ajuta, dar în cele din urmă depinde de cele două guverne”, a punctat Gray. CE nu a revizuit obiectivele din raportul MCV, acestea „au fost stabilite la momentul aderării”, a explicat Gray, rugat să comenteze faptul că fostul ministru al Justiţiei, Mona Pivniceru, şi actualul ministru, Robert Cazanciuc, au reclamat comisarului european pentru Justiţie, Viviane Reding, că aceste obiective nu sunt fixe şi apar mereu noi chestiuni.
Încă o dată ni se spune că îndeplinim criteriile pentru Schengen
Comisia Europeană nu a afirmat niciodată în ultimii şapte ani că un raport MCV este pozitiv sau negativ pentru ca acest lucru să fie folosit pentru a evalua oportunitatea aderării la Schengen, aceasta fiind apanajul statelor membre, a mai declarat ieri purtătorul de cuvânt, la Bruxelles. Potrivit acestuia, în fiecare an Comisia nu face decât să prezinte progresele înregistrate în unele zone şi pe cele care trebuie înregistrate în altele. „Am transmis mereu clar că, din punct de vedere al evaluării respectării criteriilor de aderare la Schengen, România şi Bulgaria îndeplinesc pe deplin criteriile. Sunt două exerciţii diferite şi nu trebuie amestecate. România şi Bulgaria au fost deja evaluate şi răspunsul este un «Da» convins. Nu ne trebuie alte criterii pentru a stabili că România şi Bulgaria pot adera la spaţiul Schengen. Nu am făcut această legătură în trecut şi vom lăsa statele membre să evalueze dacă urmarea politică a acestui MCV este pozitivă sau negativă şi să decidă ce va însemna acest raport pentru atitudinea lor politică faţă de aderarea la Schengen”, a spus, la rândul său, Michele Cercone, purtătorul de cuvânt al comisarului european pentru Afaceri Interne, Cecilia Malmstrom.
Raportul de acum e mai bun decât cel din 2013
Ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, consideră că raportul MCV prezentat ieri este mai bun decât cel de anul trecut, fiind făcute 18 recomandări, dintre care 6 pentru MJ, privind, printre altele, desfiinţarea instanţelor şi parchetelor mici şi dezvoltarea Strategiei naţionale anticorupţie. Totodată, Cazanciuc a spus că în raport a fost apreciat angajamentul Guvernului în revizuirea Constituţiei.
