Mai mult de trei ore a durat discursul inaugural, de fapt raportul de activitate al Partidului Comunist Chinez (PCC) pentru perioada 2012-2017, prezentat de secretarul general al partidului, preşedintele Chinei, Xi Jinping, în prima zi al celui de-al 19-lea Congres al PCC, în faţa a 2.800 de delegaţi şi peste 3.000 de jurnalişti, acreditaţi, din 134 de ţări, prezenţi în Marea Sală a Poporului din Beijing. Raportul de ţară, fiindcă asta a fost de fapt prezentarea exhaustivă făcută de liderul chinez, în faţa asistenţei, a avut ample referiri la toate palierele societăţii chineze – economie, sănătate, educaţie, cultură, drepturile omului şi minorităţi, teritorialitate şi armată, combaterea corupţiei, relaţiile internaţionale, rolul Chinei în actualul context global. Anturat de cei doi predecesori ai săi, la sosire, Jiang Zemin şi Hu Jintao, în aplauzele entuziasmate ale delegaţiilor reunite în imensa sală, Xi Jinping a promis „o nouă eră a socialismului chinez” în cursul căreia ţara sa va deveni puternică şi modernă. Pentru numeroşii observatori şi sinologi, noua eră care se deschide simbolic, prin realegerea lui Xi Jinping în fruntea marelui partid chinez, pentru încă cinci ani, are deja ţinte precise, posibil de atins doar prin unitatea şi solidaritatea celor 89.447 milioane membri de partid, fără de care nu este posibil proiectul de reîntinerire a Chinei şi realizarea Visului chinezesc (sursa: Radio China Internaţional; blog Dan Tomozei). Apelul la comuniştii chinezi de a lupta neabătut împotriva a tot ceea ce ar putea ameninţa autoritatea partidului de guvernare a fost unul ferm. Comentat, cu variabilă obiectivitate, în presa europeană – slabe referiri la numeroşi dizidenţi şi avocaţi arestaţi, supravegherea ONG-urilor, cenzura internetului -, raportul prezentat de Xi Jinping a stăruit cu fermitate pe menţinerea modelului „o ţară, două sisteme”, existenţa unei singure Chine, prin protejarea statutului actual atribuit Hong Kong-ului şi Macao. Xi Jinping a apărat strict integritatea teritoriului chinez, afirmând: „China s-a opus ferm intedependenţei Taiwanului, în ultimele cinci decenii şi pe viitor orice activitate separatistă trebuie combătută”. Beijingul consideră că Taiwanul – care de facto este independent – face parte din teritoriul său. Relaţiile sunt momentan tensionate, îndeosebi după alegerea preşedintelui Tsai Ing-Wen, în 2016, guvernul de la Taipei, reafirmând, ieri, că 23 milioane locuitori ai insulei au dreptul absolut de a decide asupra viitorului lor. Reiterată a fost ideea privind sporirea vigilenţei, la nivelul instituţiilor statului, printr-o campanie exigentă împotriva diverselor activităţi ostile ţării (terorism, extremism religios, secesionism). Raportul prezentat ieri de Xi Jinping a avut ample referiri la lupta anti-corupţie, ameninţare pentru integritatea membrilor partidului, prin capturarea tigrilor (oficiali de rang înalt), muştelor (funcţionari publici de la nivelul de bază) şi vulpilor (oficiali fugiţi în străinătate cu sume de bani însuşite ilegal). Se vorbeşte de sancţionarea a peste 1,3 milioane de cadre. Dinamica extraordinară a vastei campanii anti-corupţie, lansată în urmă cu cinci ani, va rămâne constantă, reafirmându-se necesitatea unei discipline de fier în rândul partidului. Dominat de marxism-leninism, idei din gândirea lui Mao Zedong, teoria lui Den Xiaoping, şi perspectiva dezvoltării societăţii socialiste cu profunde caracteristici chineze, PCC vizează un neabătut drum socialist cu specific chinez, ceea ce în opinia sinologilor înseamnă o combinaţie între elemente ale ideologiei comuniste şi confucianism. Un melanj între capitalismul de stat şi sectorul privat ţinut în lesă. Numărul unu chinez se prezintă ca un anti-Gorbaciov: perestroika fără glasnost, adică reforme economice fără transparenţă, putere absolută şi eternă a Partidului Comunist, golit de ideologie. Mai exact, o viziune asupra socialismului în culorile Chinei, pentru o nouă eră. Referitor la contactele cu restul lumii Xi Jinping a asigurat că ţara sa se va deschide şi mai mult investiţiilor străine, promiţând un tratament echitabil acestora. China, a doua economie a lumii, contribuie cu 30% la creşterea economiei globale şi este în plin marş al dezvoltării sale multilaterale, uimind realmente prin ritmurile susţinute, în modernizarea ţării. Actor politic de prim rang pe scena internaţională, dezvoltând o diplomaţie influentă, rivală celei occidentale, China – un prieten de tradiţie al României – îşi jalonează în această săptămână viitorul imediat, sfidând toate teoriile economice ale ultimelor decenii.
