Conform raportului prezentat de Administraţia Naţională “Apele Române” (ANAR) la Forumul Mondial al Apei, desfăşurat în aceste zile în sudul Franţei, la Marsilia, cerinţa de apă din România a scăzut cu 13,21 de miliarde (mld) mc de apă faţă de anul 1990, de la 20,4 mld mc de apă (cât era în anul 1990) la 7,19 mld mc de apă (cât s-a înregistrat în anul 2012). Cea mai accentuată scădere s-a înregistrat în agricultură.
Raportul, pus la dispoziţie de Administraţia Bazinală de Apă “Jiu”, relevă faptul că “oricât de mare ar fi volumul de apă total din lacurile de acumulare, resursele de apă riscă să fie epuizate dacă nu sunt utilizate corect”. La nivel mondial, creşterea populaţiei este strâns legată de creşterea nevoii de alimente şi implicit de creşterea cu 19% a apei utilizate în sectorul agricol, ceea ce reprezintă 70% din consumul global de apă. Pentru redresarea situaţiei, ANAR are în vedere noi propuneri de amenajare a bazinelor hidrografice inclusiv prin realizarea de noi lacuri de acumulare – rezervoare de apă – cu scopul de a mări cantitatea de resursă de apă.
“La nivelul anului 2012, cerinţa de apă este defalcată pe trei categorii de utilizatori: populaţie – 1,10 mld mc (15,30%), agricultură – 1,28 mld mc (17,80%) şi 4,81 mld mc de apă (66,90%) – pentru sectorul industrial” se arată în documentele oficiale. Astfel, în perioada 1990-2012, cerinţa de apă a scăzut dramatic în agricultură, respectiv cu 7,82 mld mc de apă, de la 9,1 mld mc de apă în anul 1990 la 1,28 mld de mc de apă, cât este solicitată în anul 2012. De asemenea, cerinţa de apă din industrie s-a redus la jumătate, de la 9,06 mld mc de apă, cât se înregistra în anul 1990, la 4,81 mld mc de apă, cât este solicitată în anul 2012. Cerinţa de apă pentru populaţie a scăzut doar cu 1,15 mld mc de apă, de la 2,25 mld mc de apă cât se înregistra în anul 1990 la 1,10 mld mc, cât este la nivelul anului 2012.
Sectorul industrial rămâne principalul solicitant de apă
Din totalul cerinţei de apă, ponderea cea mai mare o reprezintă Dunărea (3,48 mld mc de apă), urmată de râurile interioare (3,02 mld mc de apă), apele subterane (0,68 mld mc de apă) şi Marea Neagră (0,008 mld mc de apă). Din cerinţa de apă totală, volumul cel mai mare de apă este solicitat în continuare de sectorul industrial, din care 2,83 mld mc de apă din Dunăre, 1,73 mld mc de apă – din râurile interioare şi sub un 1 mld mc de apă din subteran. “Defalcat pe cele trei categorii de utilizatori (populaţie, industrie, agricultură), cea mai dramatică scădere a volumului de apă prelevat a fost în sectorul agricol, care a scăzut de la 6,93 mld mc de apă (în 1990) la 0,86 mld mc de apă (cât era în 2011). O scădere semnificativă a fost înregistrată şi în sectorul industrial, respectiv s-a redus la jumătate, de la 8,36 mld mc de apă, cât se înregistra în anul 1990 la 4,63 mld mc de apă, cât era în anul 2011”, se arată în raportul ANAR.
Gradul de racordare la canalizare este 56,96 %, iar la staţiile de epurare de 45,57%
Progresul realizat în ultimele şase luni a fost de circa 1,84% în ceea ce priveşte gradul de racordare la reţele de canalizare şi de circa 0,93% în ceea ce priveşte gradul de racordare la staţiile de epurare. Cele mai ridicate grade de racordare la reţele de canalizare (peste 70%) sunt în judeţele Brăila, Braşov, Constanţa, Cluj, Hunedoara, Sibiu, Timiş şi municipiul Bucureşti, iar, la polul opus (sub 30%), se află judeţele Dâmboviţa, Giurgiu, Gorj, Ilfov şi Vaslui. Cel mai mare grad de racordare la staţiile de epurare se înregistrează în prezent în judeţele Constanţa, Cluj şi Timis, respectiv de peste 65%, iar în judeţele Brăila, Galaţi, Mehedinţi şi Tulcea sunt cele mai mici grade de racordare la staţiile de epurare, respectiv de sub 10%.
La cel de-al şaselea Forum Mondial al Apei, din delegaţia României fac parte şi trei reprezentanţi ai Administraţiei Naţionale „Apele Române”, respectiv David Csaba, director general, Ovidiu Gabor, director general adjunct al ANAR, şi Daniela Rădulescu, director tehnic INHGA.
