Prof. dr. Corneliu Sabetay: ”Ruta aeriană Craiova – Tel Aviv poate dezvolta relaţiile economice cu Israelul”

0
826
corneliu sabetay
Corneliu Sabetay

Prof. dr. Corneliu Sabetay, proaspăt ales pentru un nou mandat de preşedinte al comunităţii evreieşti din Craiova, îi îndeamnă pe olteni să viziteze Israelul nu doar din perspectivă religioasă, ci şi pentru a descoperi multe alte locuri extraordinar de frumoase şi interesante. Dialogul cu reputatul chirurg pediatru este o reală plăcere, oferind imagini vibrante şi încărcate de explicaţii istorice, punctate de observaţiile pe care le-ar culege un antropolog despre vestigiile vremurilor trecute şi viaţa modernă a marilor oraşe. Invitaţia de a călători spre Ţara Sfântă, luând la pas şi zone mai puţin promovate de agenţiile de turism, este lansată cu atât mai mult cu cât, în mai puţin de o săptămână, pe data de 19 iunie, se va inaugura primul zbor pe cursa Craiova – Tel Aviv.

 

Domnule profesor Corneliu Sabetay, v-aţi întors recent din Israel. Ce sfaturi le daţi craiovenilor care vor să viziteze această ţară?

-Israelul trebuie privit din mai multe puncte de vedere. Nu poate să fie rezumat doar la turismul religios, fără să vezi şi ţara, cu lucrurile ei. Asta înseamnă să-ţi lipsească ceea ce este puterea lor de astăzi: istoria acestei ţări, care este legată de tot ceea ce a trecut pe acolo de-a lungul anilor. Te duci pentru agricultura care dă lecţii, pentru a vedea o armată, pentru oamenii de acolo. Am petrecut o săptămână şi mai bine în Israel şi ce am văzut acolo ar putea fi pentru oricine un punct de plecare pentru o vizită.

Ce este de vizitat în Israel, altceva decât itinerariul obişnuit?

-În prima zi, am vizitat oraşul Haifa, iar a doua zi, într-o sâmbătă, care în Israel este considerată zi de odihnă, am vizitat nişte locuri unde se poate ajunge foarte uşor, în nordul ţării, spre graniţa cu Libanul, Rosh Hanikra, o staţiune de o frumuseţe  extraordinară la Marea Mediterană. Acolo se pot vedea nişte grote deosebite şi unde sunt, desigur, şi o serie de magazine, restaurante pentru turişti. Apoi am avut marea bucurie să vizităm oraşul Akko, important din punct de vedere al unor vestigii din vremea Imperiului Roman şi unde tunelurile cavalerilor cruciaţi reprezintă o atracţie pentru un turist care trece pe acolo. Este un oraş sub pământ, un lucru impresionant. Arheologia a făcut tot ce s-a putut ca să aducă la lumină atâte de multe lucruri de acum 2000 de ani. Mai beneficiază şi de o grădină a bahailor, care este, de asemenea extraordinar de frumoasă, pentru că Israelul şi Haifa, ca atare, reprezintă centrul bahaismului din lumea. Deci, am avut o plăcere deosebită să vizităm aceste Grădini Bahai din Haifa. Locul acela reprezintă centrul bahaismului din lume, ei consideră că Mesia le-a spus că acolo este cel mai bun loc să se aşeze. Ei îl aşteaptă pe Mesia să vină din mare, într-o zi, şi să urce acolo sus, unde este templul lor. Este un aspect unic, de curăţenie şi frumuseţe. Este o minune de cum arată încât o vizită acolo este un moment de reflecţie şi interiorizare.

Sunt şi turişti români care au ajuns în aceste locuri mai puţin cunoscute?

-Da, am avut surpriza mare să ne întâlnim cu nişte turişti români, unii din Braşov, alţii din Bucureşti, să schimbăm câteva cuvinte cu ei pe malul mării, după ce fusesem într-un restaurant cu specific mediteranean. Ne-am bucurat că am putut să ne vedem cu oameni care aparţin României.

Ierusalimul este oraşul cel mai vizitat. Cum aţi găsit metropola în această perioadă?

-Am avut două zile pe care le-am acordat oraşului Ierusalim. Am folosit autobuzul, care face două ore de la Haifa până acolo. Am dormit o noapte într-un hotel din Ierusalimul vechi, unde ne-am simţit extraordinar de bine, am şi mâncat foarte bine. Dar am căutat să vedem obiectivele importante ale Ierusalimului vechi, Gold Ierusalim cum se numeşte, Via Dolorosa şi Sfântul Mormânt. Am ajuns la Sfântul Mormânt, care este un obiectiv important pentru cei care fac turism religios – foarte mulţi români şi foarte mulţi din ţări slave. O atmosferă extraordinară pe care o imprimă Biserica Sfântului Mormânt, acolo unde, de Paştele ortodox, se aprinde făclia aceea cu ajutorul căreia se transmite lumină în toată lumea, cu avioanele. Ni s-a spus că acolo totul este sfânt, pământul este sfânt, apa este sfânt, florile sunt sfinte, până şi aerul este sfânt. Vizavi de Biserica Sfântului Mormânt am văzut Grădina Ghetsimani, pe care am privit-o în amintirea a tot ce s-a vobit 2000 de ani despre ea.

Ce ne puteţi spune despre măsurile de securitate care se iau pentru a-i proteja pe turişti?

-Vă dau ca exemplu Zidul Plângerii, pe care l-am găsit într-o atmosferă cu totul şi cu totul alta decât în urmă cu mulţi ani, mai exact în 1992. Am văzut măsurile de securitate care se iau în aşa fel încât, cu toate că este o mare de oameni. Femeile merg într-o parte, bărbaţii în cealaltă, fiecare poate să scrie, pe un bileţel, o dorinţă pe care să i-o transmiţi lui Dumnezeu. Eu am cerut să fie pace în toată lumea şi sănătate pentru oameni şi prietenii mei, pentru că este lucrul cel mai important. În general, atmosfera din acea piaţă mare a Zidului Plângerii este a unui pelerinaj continuu în care oamenii vin să se roage pentru ceva. Se spune că este ultimul vestigiu care a mai rămas din vremea primului templu şi care nu s-a prăbuşit. Este un lucru foarte important pentru statul evreu, apreciat pentru vechimea în timp pe care o are şi importanţa care i se dă chiar în zilele noastre. Tot în Gold Ierusalim poate fi văzută tot ceea ce înseamnă istoria legată de David, precursorul celor trei mari religii. Turnul lui David este un muzeu extraordinar, interesant din punct de vedere al elementelor pe care le prezintă de-a lungul unor perioade, începând de la israeliţi, apoi maurii, musulmanii sau cruciaţii. Este impresionant nu doar pentru istorici, ci şi pentru oameni obişnuiţi. Am văzut grupuri de copii, de la şcoli şi grădiniţe, care vin să viziteze aceste muzee tocmai pentru a afla care este istoria ţării lor.

Într-o săptămână, se va zbura de la Craiova spre Tel Aviv, cu o cursă directă. Cum aţi găsit capitala?

-Tel Aviv este capitala administrativă a ţării, un oraş care face o demonstraţie de lux. Un metru de teren acolo costă câteva mii de dolari. Am mers şi la Yafo, o zonă extrem de frumoasă, turistică. Cert este că, la tot pasul, te poţi întâlni cu oameni care au auzit de România sau au legătură cu România. Până şi negustorii arabi din Ierusalim, când auzeau de România, ştiau să spună «Ce faci?». E o chestiune extraordinară. România a ajuns, prin evreii de acolo, care sunt în jur de 400-500.000, prin turişti, o ţară cunoscută.

Foarte mulţi specialişti laudă agricultura practicată de israelieni. Poate fi un domeniu ce ar trebui aprofundat mai mult printr-o relaţie de colaborare între zona Olteniei şi Israel?

-Chiar am fost invitaţi să vizităm un chibuţ ultra-democratic din nord-estul ţării, care se apropie de graniţa cu Iordania. Am ajuns chiar când se sărbătorea Şavuot, sărbătoarea în care poporul îi mulţumeşte lui Dumnezeu pentru recolta de anul acesta. Toată ţara era un «du-te vino» de căpiţe de fân, se pare că au avut o recoltă foarte bună… Chibuţul este democratic, în sensul că poate să vină oricine din lume, de orice credinţă, să stea acolo şi să muncească. Primeşte totul dar nu poate să plece cu averea. Lucrurile s-au mai schimbat şi acolo, chibuţul produce acum tractoare pentru vie. Acolo unde am fost noi, există o fabrică de îmbuteliere a măslinelor, castraveţilor şi a altor legume. De Şavuot, a fost organizată o sărbătoare în câmp, cu scaune puse, cu butelii de apă rece ca gheaţa, pentru cei care urmăreau spectacolul. A urmat apoi o demonstraţie a marilor lor maşini agricole. Şi văzând toate aceestea, un lucru este de reţinut: dacă vrem să facem o relaţie bună cu acest aeroport de la Craiova trebuie să o facem, în mod special, pe direcţia economică. Irigaţiile prin picătură există acum în Oltenia. Obiceiul acesta este luat de acolo şi este o treabă extraordinară. Merge şi se produce foarte mult în Israel, când vezi culturile de banane, măslini… Ca şi Grecia, sunt ţări care au un pământ mai arid. Noi avem, din fericire, pământul pe care îl avem, un pământ foarte bun. Dar Israelul dă un exemplu în ceea ce priveşte agricultura, armata, construcţii şi nu în ultimul rând, toate elementele din ştiinţă şi tehnică. Este o ţară care vine cu nişte lucruri pe tărâm ştiinţific şi tehnic deosebite şi care nu aşteaptă decât să aibă pace. Cu alte cuvinte, ruta aeriană Craiova – Tel Aviv poate dezvolta relaţiile economice cu Israelul.

RADU ILICEANU şi LAURA MOŢÎRLICHE