Într-un cor de… afoni!

A fost de ajuns ca şefa diplomaţiei europene, estonianca Kaja Kallas să exprime propria opinie vizând propunerea, altminteri vagă, preferată, a preşedintelui rus Vladimir Putin, pentru cancelarul german Gerhard Schroder, ca posibil mediator al discuţiilor de pace dintre Rusia şi UE, privind războiul din Ucraina, şi imediat un cor de afoni a început recitalul. În primul rând, estonianca Kaja Kallas, face o figură modestă ca şefă a diplomaţiei europene, o demnitate pentru care lasă impresia a nu avea vocaţie şi nici echipamentul necesar, motiv pentru care nici nu este luată în seamă, în nici o împrejurare. Descrierea fostului cancelar german (1998-2005) ca fiind „un lobbyst” de nivel înalt, pentru companiile de stat ruseşti (C.A. Nord Stream şi C.A. Rosneft) nu este un neadevăr, numai că întregul context geo-politic era cu totul altul, la acel moment. Relaţiile comerciale, din vremea cancelarului Gerhard Schroder, cu Federaţia rusă au fost continuate la alte dimensiuni, pe mandatul succesoarei sale, Angela Merkel, care venea din cu totul altă familie politică. Nu puţini lideri de ţinută ai lumii (Federaţia rusă făcea parte din G8 şi G20) aveau relaţii şi schimburi comerciale notabile cu Federaţia rusă. La scurt timp, după atacul rusesc asupra Ucrainei, Gerhard Schroder a încercat să medieze fără a mai consulta guvernul german. În martie 2022, la numai două săptămâni după începerea războiului, a călătorit la Moscova pentru a discuta personal cu Vladimir Putin. Conform unui articol din New York Times, de la acea vreme, el a fost primit la Kremlin ca un şef de stat sau de guvern. Pentru Berliner Zeitung, Schroder declara că primise o solicitare din partea Ucrainei, personal de la Rustem Umerov, care avea să devină ministrul Apărării, pentru a media pacea cu Rusia. O paranteză, pentru a comenta o ştire din Berliner Zeitung: din luna mai a.c., Rusia încetează să mai furnizeze petrol kazah către rafinăria PCK din Schwdt (Brandenburg) la graniţa cu Polonia. Guvernul german garantează locuri de muncă pentru 1.200 de angajaţi pentru câteva luni. Economia germană nu mai „duduie” deloc. Să revenim. La discuţiile din 7 şi 13 martie 2022 nu se ştia nimic despre Bucha, eveniment care a încurcat multe socoteli. Umerov exprimase disponibilitatea de a face concesii, în timpul negocierilor, cum ar fi fost renunţarea la aderarea la NATO, reintroducerea limbii ruse în Donbas. Până la urmă nu s-a întâmplat nimic, fiindcă totul a fost decis în altă parte. Premierul britanic Boris Johnson s-a deplasat personal la Kiev, îndemnându-i pe ucrainieni să continue lupta. A evocat şi Putin deunăzi acest detaliu. Deşi Schroder a criticat războiul de agresiune al Rusiei şi a pledat pentru continuarea relaţiilor comerciale, a evocat şi disponibilitatea Kremlinului de a negocia. Conducerea SPD (partidul lui Gerhard Schroder) s-a distanţat în câteva rânduri de fostul preşedinte, dar procedura de excludere a acestuia, iniţiată de 17 filiale ale partidului, a eşuat în cele din urmă. Când liderul de la Kremlin a declarat, zilele trecute, că încheierea războiului se apropie de sfârşit, afirmaţia a fost interpretată ca un semn al unei încheieri a războiului. Cu toate acestea ISW a declarat că mai degrabă Kremlinul a reiterat că se concentrează pe înfrângerea finală a Ucrainei. Că există un canal de comunicare, între Washington şi Moscova, iar Donald Trump exercită o influenţă considerabilă asupra Kievului, este o realitate. Numai că Ucraina nu este într-o poziţie de slăbiciune şi mai mult, susţinută de aliaţi, întreţine speranţa epuizării Rusiei. Cât priveşte atitudinea noastră, dacă aceasta poate conta, să reamintim că în august 2004, Gerhard Schroder, cancelar fiind, a venit în România, pentru a se reculege la mormântul tatălui său de la Ceanu Mare. Cum a fost primit, şi cât de mult ne-am bucurat la vremea respectivă, de vizita cancelarului german, se poate consulta presa vremii. A ne schimonosi acum la posibilitatea ca fostul cancelar să încerce o mediere, din partea Europei, nu este deloc prea înţelept, ca să nu spun că este chiar indecent. O expresie a ipocriziei fără măsură.