An de an, în luna mai, Grădina Botanică din Craiova seduce vizitatorii, mulţi la număr, din care unii statornici, mai puternic decât în oricare altă lună a anului. Poate şi graţie exploziei vegetale, dar şi strădaniei şi mai ales gustului peisagist al personalului Regiei Autonome de Administrare a Domeniului Public şi Fondului Locativ (RAADPFL) Craiova. Cu o amabilitate desăvârşită, doamna inginer horticol Nicoleta Tucă ne-a făcut o prezentare succintă, la ceea ce a oferit până acum Grădina Botanică, această oază de linişte şi verdeaţă, sub aspect floricol: 102.000 lalele, 35.600 zambile, 20.250 narcise. A fost ceva de basm. Acum e sezonul glicinei –ameţitoare prin inflorescenţa ei- şi în continuare alte specii floricole îşi vor etala virtuţile. E un paradis vegetal Grădina Botanică, unul remontant, care –fără exagerare- odihneşte privirea şi alungă orice oboseală. Pe aleile bine întreţinute, iluminate seara, la orice oră a zilei, poţi zări vizitatori de toate vârstele care gustă cu voluptate un peisaj ademenitor. Sunt tineri şi tinere, nederanjaţi, care pot fi zăriţi pe aleea de tartan, în timp ce îşi fac porţiile de jogging, într-un cadru natural oxigenat. Apoi, nu e puţin lucru să priveşti, în linişte, răţuştele sălbatice acomodate locului, cu boboci de dată recentă, netulburate în habitatul lor şi, de acum „domesticiţii” porumbei sălbatici. Grădina Botanică a parcurs un amplu proces, nu doar de modernizare, imediat după instalarea ca primar al Liei Olguţa Vasilescu, cât un elevat proces de reaşezare, într-un alt desen de arhitectură peisagistă, chiar ca ecosistem. Şi-a păstrat şi funcţiile didactice conferite de colecţiile de pomi fructiferi, trandafiri şi viţă de vie, care asigură o bază materială autentică pentru studenţii facultăţilor de profil. Există fireşte un protocol al Primăriei Craiova cu Universitatea din Craiova, dar menţionabil este faptul că protocolul este viabil, adică a avut finalitatea dorită. S-a vorbit mult, în anii din urmă, şi mă refer la presa locală, despre Grădina Botanică, poate şi datorită amplasamentului său în centrul municipiului Craiova. Ca să nu ne mai referim la alte detalii. A fost însă destulă strădanie depusă, nu puţină competenţă desăvârşită, în întreaga operă de regăsire a unui statut pierdut de… grădină botanică. Acum arată seducător. Alei îngrijite, undeva poate fi zărit şi bustul poetului Alexandru Macedonski, a cărui copilărie este legată de acest perimetru vegetal, iluminat la orele serii, cu vegetaţie îngrijită şi mă refer la lucrările specifice. Grădina Botanică şi-a atins toate funcţiile pentru care fusese creată –sectoare tematice ce oferă o diversitate de specii botanice ş.a.m.d.- şi în plus a devenit un loc de promenadă, preferat de nu puţini craioveni. În cele din urmă, Grădina Botanică este o carte de vizită a Craiovei. Una onorabilă.
