Vasile Dîncu, social-democratul… anti-social-democrat!

0
339

Pe scena politică a ţării, universitarul clujean Vasile Dîncu (59 ani) face o figură aparte, de politician „cu idei”, de mustaţă… gânditoare, când de fapt nu este altceva, nu rareori, decât un patinator pe tarlalele ideilor incoerente. În guverul Dacian Cioloş, magicianul măsurătorilor sociologice s-a văzut cooptat şi încoronat ca vicepremier şi ministru al Dezvoltării, după ce în guvernul Adrian Năstase deţinuse portofoliul la ministerul Informaţiilor Publice (2000-2003) şi apoi Agenţia pentru strategii guvernamentale (2003-2004). Perioadă în care a deţinut şi funcţia politică de vicepreşedinte al Organizaţiei judeţene Cluj a PSD. Pe plan local Vasile Dîncu este intens mediatizat, ca politician al opoziţiei şi reprezentant de seamă a ceea ce a mai rămas din „grupul de la Cluj”. Nu mai este membru PSD –afirmă- dar va redeveni, dacă este nevoie, fiindcă n-a părăsit partidul decât formal,  vehiculată fiind candidatura sa la preşedinţia Consiliului Naţional al PSD. Face deja parte, după cum a anunţat, dintr-un „nucleu” care şi-a propus să gândească o nouă strategie a PSD, menită a ţine cont de particularităţile fiecărei regiuni a ţării şi că din echipa sa mai fac parte printre alţii Cosmin Guşă şi liderul PSD Bistriţa-Năsăud, Radu Moldovan. Să admitem că sociologul Vasile Dîncu, prin studiile sale de peste 25 de ani asupra electoratului, înţelege mai bine „particularităţile” alegătorilor din Transilvania, Banat, Maramureş şi Crişana, decât le înţelege… „centrul”. Cu toată filozofia sa, valabilă în opinia noastră şi la alegerile din vremea în care era unul dintre liderii social-democraţi de la Cluj-Napoca, niciodată nu a obţinut rezultate notabile care să-i valideze teoria. Liberalul de acum, pedelistul de ieri, Emil Boc, fără a se irija în teoretician sau mare gânditor a câştigat de fiecare dată alegerile pentru funcţia de primar, dar şi cele care au urmat… la scor, graţie „faptelor”. Care întotdeauna contează, în faţa oamenilor. Ce ne spune însă Vasile Dîncu, într-o intervenţie a sa la Look TV, este însă descumpănitor: „Este adevărat că sunt câteva judeţe din Sud care au câştigat alegerile din ultima perioadă, dar nu reprezintă nimic din punct de vedere politic şi nici din punct de vedere al culturii politice din România”. Şi, în context, a mai pomenit, câte ceva, despre redemocratizarea şi revigorarea partidului şi aşa mai departe, adăugând că „în acest moment, Transilvania şi Moldova nu există… în PSD(!)”. Judeţele din sudul ţării, la care făcea referire, ca fiind lipsite de cultură politică, sunt Doljul, Oltul, Brăila şi Giurgiu, fiefuri consacrate ale social-democraţilor. Liderii acestora, după toate aparenţele, au credibilitate. Declaraţia, cel puţin hazardată a lui Vasile Dîncu, pe lângă faptul că este descumpănitoare, are şi o cheie a ei: pe de-o parte poate genera nervozităţi în rândul liderilor de organizaţii „sudiste”, iar pe de altă parte poate „rupe” fragilele organizaţii social-democrate, care îl susţin la preşedinţia Consiliului Naţional, dacă nu izbândeşte. Vasile Dîncu nu este doar un frondist de operetă, ci şi un strateg al unei alte posibile coagulări politice efemere. Parafrazând un personaj din „Moromeţii” lui Marin Preda (Ion Dobrescu zis “Bilă”, care ţinea legătura cu Uniunea Sovietică), Vasile Dîncu pare un social-democrat, cum îşi legitimează reflexele, anti-social-democrat. Cu cine ţine el legătura sau de unde ia el lumină e o altă discuţie. Şi încă un detaliu „sociologic”: pe vremuri, Traian Băsescu nu cultiva decât câştigătorii de mari primării din ţară. Nu-l interesa „nici o cultură politică”, ci doar investiţia de încredere a oamenilor. Departe de a fi simpatizanţi ai lui Traian Băsescu, credem că avea dreptate. Vasile Dîncu ne-a asigurat că nu va fi deranjat să devină membru PSD, dacă echipa a cărui moţiune va fi câştigătoare la Congres îi va cere acest lucru. Dacă nu… nu! De la un unversitar, cu destulă morgă, pretenţiile erau mai mari. Şi în planul logicii, cel al mesajului dar şi cel al respectului, pentru cei cu adevărat devotaţi.