Lumina vine de la Bruxelles şi de ce nu, de la Paris!

0
85
Să nu ne împiedicăm în detalii. Preşedintele Klaus Iohannis a decretat: trebuie respectat, fără tăgadă, ceea ce s-a votat – lăsăm deocamdată europarlamentarele, deşi contează şi rezultatul lor şi încă enorm, important, cardinal chiar, a fost… referendumul – şi agenda Guvernului urmează să ţină seama de criticile marelui câştigător al partidei de la 26 mai a.c. Care a spus, nu o dată, nu de două ori, ci sistematic, până la obstinaţie, că politicile guvernului social-democrat-ALDE au fost falimentare. Asta, ni se sugerează, au exprimat şi… votanţii, deşi altceva au fost întrebaţi. Salarii, pensii, burse pentru studenţi, gratuităţi pe calea ferată, alocaţii majorate pentru mame, subvenţii pe programe din agricultură ş.a.m.d. vax. Chiar… delict, cum spune editorialistul Ilie Şerbănescu. Dar surpriză: INS anunţă o creştere a Produsului Intern Brut (PIB) pe primul trimestru al anului în curs cu 5%, la creşterea lui contribuind toate ramurile economiei. Politicile economice sunt proaste, dar creşterea economică este una reală. Ce paradox! Numai la noi posibil. Că nu se armonizează liberalii şi useriştii, deocamdată în Parlament, nu are mare importnaţă. Revenirea la situaţia „prosperă”, ex-ante, este dorită, sugerată, e drept, cu discreţie, deocamdată. N-a spus-o domnul preşedinte răspicat: creşterile salariale pun în pericol bugetul. Nu a afirmat într-o împrejurare, dacă nu două, că „nu mai sunt bani de pensii”, atrăgând atenţia, cu seriozitate asupra „ţopăielii fiscale”? Cum să credem acum că nu avea dreptate. Avea, şi încă multă. Cum s-a văzut şi încă se vede în Parlament, unde se lucrează la bascularea guvernului, tabăra liberală nu rezonează, decât parţial, cu tabăra useristă. Şi e firesc. Liberalii iau lumină de la PPE, unde sunt afiliaţi, şi chiar contează, iar useriştii de la formaţiunea care acum se coagulează în jurul ALDE, pilotată de Emmanuel Macron, dornic să ia faţa popularilor, multă vreme vioara întâi în Parlamentul European. Armata lui Emmanuel Macron are nevoie de întăriri, motiv pentru care curtează PES-ul onorabilului Serghei Stanişev, devenit mâna dreaptă, cel puţin temporar, al lui Frans Timmermans, candidat la preşedinţia Comisiei Europene. Până la summitul Consiliului European (20-21 iunie a.c.) ar trebui căzut de acord asupra viitoarei arhitecturi instituţionale europene de la Bruxelles. Pe tema candidaţilor la preşedinţia Comisiei Europene, Berlinul şi Parisul nu se înţeleg, în ruptul capului. Chiar deloc. Emmanuel Macron îl doreşte cu ardoare pe Michel Barnier, fost negociator pe Brexit, comisar european, ex-ministru de Externe, şi eventual daneza Margrethe Vestager, liberală, comisar european şi nicidecum pe candidatul german, Mafred Weber, considerat a fi lipsit de anvergură, neputându-se revendica de la funcţii executive de nivel european sau naţional. Şi bineînţeles liderul de la Elysee curtează… PES-ul, sau anumiţi lideri europeni cu priză la grupul S&D. Partida este încinsă rău, care ar putea aduce, în Parlamentul European, pe eurodeputaţii social-democraţi mai aproape de cei ai USR. Oricum, Parisul are nemulţumiri, de acum mărturisite, faţă de Berlin, şi invers, iar liderul CDU, Annegrete Kramp Karrenbauer, urmaşa cancelarului Angela Merkel, nu are reticenţe în a-şi exprima nemulţumirea faţă de Emmanuel Macron. Bineînţeles, nici nu mai trebuie spus, Klaus Iohannis rămâne trup şi suflet ataşat popularilor europeni.