USR-Plus pune muzica şi PNL… joacă!

0
182

Liberalii încep să simtă, de la o zi la alta, cu ce s-au legat la cap, în coaliţia heteroclită, din care mai fac parte USR-Plus şi UDMR. Şi e de abia începutul. Că nici liberalii nu mai sunt cei de odinioară, din vremea lui Crin Antonescu sau Călin Popescu Tăriceanu, când chiar aveau tenori frecventabili, e o altă discuţie. Vocea lui Ludovic Orban a devenit tot mai concesivă sau suficient de temătoare pentru a-i potenţa pe Dacian Cioloş şi Dan Barna, care simt că terenul… e slab. Într-un asemenea context neliniştitor, împărţirea prefecturilor e o bagatelă, dar ea poate genera mari murmure, riscante, în bastioanele liberale din Ardeal. În afară de aparentele neînţelegeri, pe numărul de prefecturi arondate, celor trei formaţiuni politice (PNL – 20; USR-Plus – 15; UDMR – 5) au apărut dificultăţi legate de surmontarea exigenţelor prevăzute de Codul Administrativ. Care stipulează expres că funcţiile de prefecţi şi subprefecţi sunt funcţii din categoria înalţilor funcţionari publici. Cum cei din USR-Plus nu au resusra umană necesară, aşa cum o reclamă imperativ Codul Administrativ, se discută deja despre amendarea prin OUG a prevederii respective şi numirea să se facă strict politic. Constituţia nu interzice reglementarea prin Ordonanţă de Urgenţă a unor materii rezervate legilor organice. Tot „strict politic” s-a făcut şi până acum numirea prefecţilor, numai că atât liberalii şi social-democraţii –anterior- au avut de unde extrage persoane cât de cât potrivite, discret mascate, pentru această demnitate publică de reprezentare a Guvernului şi administraţiei centrale în teritoriu. Problema nu e aşadar de înlocuire unor prefecţi cu alţii, fiindcă asta a făcut şi guvernul Ludovic Orban, imediat după „înscăunare”, ci numirea în judeţe în care alegerile locale au fost câştigate detaşat de liberali sau social-democraţi a unor prefecţi din partea… USR-Plus. Şi cum una dintre atribuţiile „anacronice” –opinăm noi- ale prefectului, prevăzută din păcate şi în Constituţie (art. 123) este aceea că „poate ataca în faţa instanţei de contencios administrativ un act al consiliului judeţea, al celui local sau al primarului, în cazul în care se consideră actul ilegal”, să te ţii discuţii. Atribuţiile privind verificarea legalităţii, care conferă funcţia de tutelă administrativă, pot genera multe animozităţi, cu prefecturile alocate USR-Plus. Chiar dacă prefecţii acestor formaţiuni politice nu vor putea descumpăni PNL, în teritoriu, vor face în schimb muzica pe care aleşii locali liberali vor mima sau chiar vor juca. O vreme. Armonie deplină nu va fi. Devenit preşedinte al Camerei Deputaţilor, Ludovic Orban şi-a securizat pentru o vreme funcţia de lider al PNL, însă curenţii reci pot veni din teritoriu, cum spuneam, de acolo unde nici nu s-a gândit până acum. Şi „răceala” în astfel de vremuri este periculoasă. Că se vor trage la sorţi prefecturile, sau se va găsi un alt algoritm de împărţire a lor, rămâne de văzut, însă este clar că o formaţiune politică cu 15% în alegerile parlamentare cum e USR-Plus va face muzica. Până acum calm, tenace, aproape inexpresiv, Ludovic Orban a ieşit bine din toate confruntările, deşi 2020 a fost pentru partidul său „annus horribilis”. Ezitând între principii şi eficienţă le poate rata pe amândouă probând lipsă de imaginaţie şi precaritate strategică. Ceea ce n-a înţeles la timp Ludovic Orban, identificând greşit adversarul politic este că a construit un pol al negativului, al negrului radical cu PSD, care are, vedem acum, un aer distins faţă de USR-Plus. Fiindcă există, de când ne ştim, în politică, unii răi bunicei, ba chiar răi… cumsecade.

LĂSAȚI UN MESAJ

Comentariul
Numele

Operaţie antispam (completează):  *