Acord între Kiev şi separatişti pentru retragerea armamentului de calibru mic lângă linia frontului

0
153

Ucraina şi separatiştii proruşi au anunţat miercuri un acord cu privire la retragerea armamentului de calibru de sub 100 de milimetri la 15 kilometri de o parte şi de alta a liniei frontului, în estul rebel. Această iniţiativă, aprobată după trei luni de negocieri, a fost anunţată cu doar 48 de ore înaintea unui summit prevăzut vineri la Paris între liderii ucrainean, rus, francez şi german, menit să avanseze procesul de pace în Ucraina. Şeful diplomaţiei germane Frank-Walter Steinmeier a salutat acest anunţ, insistând asupra implementării acordurilor de pace în estul Ucrainei, semnate în februarie, la Minsk, în urma unei medieri franco-germane. Acordurile, cunoscute şi sub numele de Minsk 2, prevedeau doar retragerea armamentului de calibru de peste 100 de milimetri, însă această clauză a fost încălcată în mod repetat şi s-a soldat cu moartea a peste 1.000 de persoane, denunţă observatori internaţionali. Acordul cu privire la retragerea armamentului cu calibrul sub 100 de milimetri a fost semnat marţi seara, la Minsk, de emisarii ucrainean, rus şi OSCE din cadrul Grupului de contact pentru estul Ucrainei, a anunţat miercuri Daria Olifer, o purtătoare de cuvânt a emisarului ucrainean Leonid Kucima. Punerea în aplicare a acestui acord este prevăzută în termen de 41 de zile – până când fiecare parte urmează să-şi retragă armamentul la 15 kilometri distanţă de linia frontului. Liderul “republicii populare” de la Doneţk (DPR) Aleksandr Zaharcenko a promulgat textul miercuri seara, iar cel de la Lugansk (LPR), Igor Plotniţki, urma să-l promulge de asemenea miercuri seara. “Este vorba despre un progres incontestabil în vederea soluţionării conflictului”, a subliniat Zaharcenko. În opinia emisarului său, Denis Puşilin, crearea unei zone-tampon de 30 de kilometri “va însemna sfârşitul războiului”. Şeful Misiunii OSCE de monitorizare în estul Ucrainei Ertugrul Apakan a salutat “un pas către pace şi stabilizare, în interesul poporului din Ucraina”. Un purtător de cuvânt militar ucrainean, Andrii Lîsenko, a salutat, de asemenea, “o măsură foarte importantă, o victorie diploamtică” a Kievului. “Acest lucru nu este suficient”, a avertizat, însă, şeful diplomaţiei germane. “Avem nevoie de mai mult, şi anume este necesar, de asemenea, ca armamentul greu să fie retras din zonele de conflict, iar rolul OSCE să fie respectat şi consolidat, aşa cum s-a convenit la Minsk. Este nevoie, de asemenea, ca multe alte puncte ale acordurilor de la Minsk să fie puse în aplicare”, a subliniat el, în continuare, într-un mesaj postat pe Twitter. Partea politică a acordurilor de la Minsk prevede o largă autonomie pentru regiunile rebele şi organizarea unr alegeri locale în acestea – în baza legislaţiei ucrainene -, până la sfârşitul anului. Dar separatiştii insistă să organizeze propriile alegeri, pe 18 octombrie în “republica populară” de la Doneţk şi pe 1 noiembrie la Lugansk – şi nu pe 25 octombrie, odată cu restul ţării. Ucraina solicită, la rândul ei, să preia controlul asupra frontierei sale de stat cu Rusia. Ea nu deţine controlul asupra unei porţiuni de aproximativ 400 de kilometri a acestei frontiere, după 17 luni de război, soldat cu peste 8.000 de morţi. Summitul prevăzut astăzi la Paris reprezintă “o oportunitate destul de rară în vederea avansării în acest subiect. Sper că Moscova şi Kievul sunt dispuse să coopereze în acest sens”, a subliniat Steinmeier.