Nimic nu întăreşte identitatea unei localităţi, mai mult decât întoarcerea la rădăcini. Tot despicând firul istoriei de sute, poate mii de ani, începi să cunoşti oamenii care au sfinţit locul… şi momentele de răscruce din viaţa comunităţii închegate în timp. Din iniţiativa Primarului Valerică Pupăză şi a Consiliului Local Cârcea, un colectiv de profesori şi cercetători ştiinţifici, printre care se numără: prof.univ.dr. Dinică Ciobotea, Ileana Cioarec, Gabriel Croitoru, Aurelia Florescu, Cornel Golea, Onoriu Stoica şi Ion Vlăduţ, cu sprijinul referenţilor ştiinţifici – prof.univ.dr. Vladimir Osiac şi prof. univ.dr. Cezar Avram, a şters praful de pe documente de mare însemnătate pentru judeţul Dolj, arhive învechite, pentru ca, după o muncă asiduă de cercetare şi reconstituire a trecutului, să scoată la lumina tiparului monografia intitulată „Din istoria multimilenară a satelor Cârcea şi Preajba”, apărută la Editura Sitech.
Comună din anul 2004, când, prin referendum, oamenii au decis să reînnoiască statutul aşezării, satul Cârcea, cu o istorie multimilenară, se constituie într-o unitate ce şi-a focalizat reperul de gravitaţie spre Craiova, nucleul părţii de sud-vest a ţării noastre. Primele comunităţi umane sunt atestate pe teritoriul oraşului şi în împrejurimi, după cum dovedesc descoperirile arheologice, încă din neolitic. În aşezarea neolitică de la Cârcea a fost identificată una dintre cele mai vechi civilizaţii neolitice din sud-estul Europei, încadrată în grupul cultural Gura Baciului-Cârcea. De-a lungul timpului, aşezările strămoşeşti de aici s-au numit moşiile Foteşti, Vâlcăneşti, Smârdăşeţu, Prisaca, Prisăcuţa, Bobolea, Carabela, Cârcea, Crăcioaia, Preajba, Lumaşu, Gropşeneasca, Linteni, cu tot atât de multe sate ce şi-au mutat vatra. ”Această carte este de o intensitate extraordinară, e o carte cum foarte puţine localităţi din România pot să aibă, pentru că ea exprimă nu numai un loc, ci şi oamenii locului. Lucrarea este o reuşită ştiinţifică, pentru că am avut ce să scriem. Am avut în vedere geografia în mişcare a întregii zone şi, de aceea, rezultatul a fost că pentru cele două sate – Cârcea şi Preajba – am găsit informaţii atât de multe, atât de interesante şi importante pentru istoria locului, dar şi pentru istoria naţională”, a spus prof. univ. dr. Dinică Ciobotea.
Peste o mie de citări din documente, arhive şi cărţi
Comuna Cârcea se numără printre puţinele localităţi din judeţ, a căror istorie a fost reconstituită prin monografii. Bogatele surse din care cercetătorii au putut să culeagă date i-au dat acest privilegiu. „Numărul de monografii ale comunelor din Dolj nu depăşeşte zece sau unsprezece. Ştiu ce înseamnă să faci o carte – am văzut aici că s-a ajuns la peste o mie de citări din documente, arhive şi cărţi pe care nu le-aţi avut uşor la îndemână. Aici este cuprinsă istoria acestei comune, care îi dă identitatea de la rădăcinile ei şi până acum. Lucrul acesta a fost posibil pentru că s-au îmbinat fericit doi factori: cel administrativ – pentru că dacă nu ar fi fost iniţiativa Primăriei, a Consiliului Local, a domnului primar, care să îşi dorească să aibă o asemenea monografie şi s-o cuprindă în proiectele dumnealor, nu s-ar fi întâmplat – şi, al doilea factor, o echipă minunată de cercetători”, a afirmat prof.univ.dr. Daniela Traniţă, preşedintele Comisiei de Cultură din cadrul Consiliului Judeţean Dolj.
Reuniţi pentru lansarea monografiei, preoţi, cadre didactice, reprezentanţi ai autorităţilor locale din Cârcea şi Preajba, şi ai administraţiei judeţene, s-au pus cu toţii de acord asupra unui lucru. Tot meritul pentru faptul că astăzi comuna Cârcea se numără printre localităţile de referinţă în judeţul Dolj este al oamenilor săi, de ieri şi de azi.
Primarul comunei Cârcea, Valerică Pupăză
„Această monografie a fost concepută şi realizată în anul 2011, din dorinţa noastră de a face cunoscut trecutul comunei şi în ideea de a nu se pierde obiceiurile şi datinile acestor locuri, aceasta constituind prima lucrare complexă, de la prima atestare a comunei, din anul 1582. Dorim reconstituirea istoriei comunităţii din satul Cârcea, nu numai ca pe o desluşire a responsabilităţii noastre faţă de identitatea pe care ne-au lăsat-o părinţii, bunicii şi străbunicii noştri, ci şi ca o carte a înţelegerii locului în care providenţa şi timpurile ne-au aşezat în faţa binelui şi furtunilor”
Omagiu adus eroilor de 1 Decembrie
De Ziua Naţională a României, cârcenii au depus coroane de flori la monumentul eroilor din comună. După ce au adus un omagiu înaintaşilor, aceştia au participat la slujba religioasă prin care se sfinţesc de fiecare dată, zilele şi momentele important din viaţa comunităţii.
Cârcea va avea bibliotecă publică
Comuna Cârcea va avea, cel mai probabil de la anul, pentru prima dată după Revoluţia din 89, o bibliotecă publică. În urmă cu o săptămână, o donaţie de 4.000 de volume, colectate prin voluntariat de Asociaţia „Prietenii Omului-Umanism, Cultură”, din Slatina, au ajuns prin intermediul Bibliotecii Judeţene „Alexandru şi Aristia Aman” în localitatea doljeană pentru a se pune bazele bibliotecii comunale. Cărţile au fost depozitate la Grupul Şcolar Agricol din localitate, până când centrul cultural din comună, aflat în construcţie în acest moment, va fi deschis.
Centrul cultural prinde contur
Lucrările de construcţie la Centrul cultural şi baza sportivă, un proiect iniţiat de Primăria şi Consiliul Local Cârcea după o consultare prealabilă cu cetăţenii, înaintează rapid. Obiectivul implică o construcţie de 2.000 de metri pătraţi cu spaţii prevăzute pentru diferite activităţi de cultură şi sport, dar şi spaţiu pentru viitoarea bibliotecă publică, prevăzut cu loc de depozitare a cărţilor şi sală de lectură. Primăria anticipează că centrul cultural şi baza sportivă vor fi gata la sfârşitul anului viitor, dacă lucrurile merg conform calendarului stabilit.
Centru medical modern din 2012
În acest moment, un alt proiect extrem de important pentru localnicii din Cârcea se află în derulare. Este vorba despre un centru medical modern care va pune la dispoziţia oamenilor un dispensar uman şi o farmacie. Potrivit autorităţilor locale, construcţia care are termen de execuţie un an de zile, va fi gata în 2012.
LAVINIA ILINA şi ANA-MARIA GEBĂILĂ
