Chiar dacă ne mai despart doar două luni şi jumătate de sfârşitul anului, Primăria Bucovăţ şi-a propus să rezolve problema podului de la Saivane, aşa cum îl numesc localnicii. Vechiul pod de lemn peste pârâul Cosacu, un afluent al Jiului, asigură accesul către o parte din satul Palilula, dar este impracticabil, cel puţin pentru autoturisme, şi pune mari probleme pe timpul iernii. Autorităţile fac acum tot posibilul să pună la punct toate formalităţile, astfel încât să lanseze lucrarea de amenajare a podului cât mai repede.
Investiţia, una absolut necesară, pentru că leagă 20 de gospodării de restul comunei Bucovăţ, se ridică la aproximativ 100.000 de euro. Podul de lemn va fi înlocuit cu unul cu structură din beton, ce va permite şi maşinilor să circule pe el, ceea ce nu se poate în acest moment. Localnicii sunt nevoiţi să facă un ocol printr-o altă zonă, iar situaţia este cu atât mai problematică atunci când este vorba de intervenţia ambulanţei. Primarul comunei Bucovăţ, Cristian Tuţă, doreşte să grăbească lucrurile astfel încât să demareze şi să finalizeze lucrarea până la sfârşitul anului, pentru a asigura accesul facil, mai ales pe durata iernii. „Este un pod vechi, ce trebuia înlocuit de mai multă vreme. A fost construit din lemn şi nu se poate circula cu maşina pe el. Investiţia este una foarte importantă, şi aici nu este vorba doar de cele 20 de gospodării, ci şi de agricultorii care vor avea acces mult mai uşor către terenurile pe care le lucrează”, a explicat primarul Cristian Tuţă. Potrivit acestuia, Primăria Craiova a obţinut avizul de la Administraţia Bazinală de Apă Jiu şi urmează să emită o hotărâre de consiliu local în acest sens, după care lucrarea va fi scoasă la licitaţie.
Infrastructura rutieră, o prioritate pentru autorităţile locale
O prioritate declarată a administraţiei locale este îmbunătăţirea infrastructurii rutiere. Pe cât de frumoasă este zona, datorită dealurilor sale, pe atât este de dificil să te deplasezi pe uliţele satelor, mai ales atunci când plouă sau pe timpul iernii. În aceste condiţii, autorităţile locale şi-au propus să investească atât cât le permite bugetul în lucrări de asfaltare şi pietruire. Acum se află în şantier o porţiune de 500 de metri de asfalt, pe o uliţă din zona Dealul Perilor, care este extrem de dificil de parcurs, fiind situată în pantă. „Avem o mare problemă cu străzile din comună. Dacă oamenii care se stabilesc la noi în comună îşi mai pot face o fosă septică – alimentare cu apă avem –, drumurile ne revin în exclusivitate nouă. Şi avem mult de lucru în această privinţă, dar, după cum se vede, în localitatea Bucovăţ se munceşte în această direcţie”, a mai spus primarul Cristian Tuţă. Prioritate în acest sens sunt patru străzi din satul Bucovăţ pe care autorităţile urmează să le asfalteze. De asemenea, lucrări de pietruire a drumurilor sunt programate în satele Sărbătoarea şi Leamna de Sus.
Două dispensare vor fi construite de la zero
Prin Programul Naţional de Dezvoltare Locală, în comuna Bucovăţ este aprobată amenajarea a două dispensare umane. Unul dintre acestea se va construi de zero în satul Bucovăţ, în imediata apropiere a primăriei. Potrivit datelor oferite de primar, clădirea este proiectată să aibă o amprentă, la sol, de 190 de metri pătraţi. După ce va fi finalizat, imobilul va fi pus la dispoziţie pentru o bună parte din medicii de familie, care acum îşi au cabinetele în aceeaşi clădire în care funcţionează şi primăria. Odată cu această investiţie, în comună ar putea să vină şi un medic dentist, astfel încât localnicii să nu mai fie nevoiţi să se deplaseze până la Craiova, atunci când au nevoie de un consult sau de o intervenţie stomatologică. Un al doilea dispensar pentru care s-au obţinut fonduri prin PNDL este cel din satul Palilula. Şi această clădire va fi una destul de mare, cu o amprentă, la sol, de 100 de metri pătraţi. „Rezolvăm o problemă a comunităţii noastre, prin amenajarea acestor două dispensare. Medicii de familie vor putea oferi servicii medicale, în condiţii moderne. La Palilula, spre exemplu, fostul dispensar va fi dezafectat şi vom construi unul nou. Pe locul celui vechi vom amenaja un loc de joacă pentru copii”, a precizat primarul comunei Bucovăţ.
Program after school pentru copiii din comună
Pentru că vorbim de o localitate cu mulţi tineri, o bună parte din planurile autorităţilor locale îi vizează pe aceştia. Pe lângă investiţiile în infrastructură, Primăria se orientează şi spre modernizarea şcolilor, prin crearea de baze sportive. La şcoala din Cârligei vor amenajate o bază sportivă şi un loc de joacă pentru copii, chiar la intrarea în sat. Printr-un proiect dezvoltat în parteneriat cu zona metropolitană Craiova, Primăria Bucovăţ şi-a propus să înfiinţeze cu after school, care să asigure, timp de 36 de luni, masă gratis şi bani pentru haine, încălţăminte şi rechizite pentru copiii care îl frecventează. „Eu sunt foarte mulţumit de parteneriatul cu zona metropolitană Craiova. Anul trecut, am reuşit, tot împreună cu aceştia, să anvelopăm şcoala de la Bucovăţ. Unitatea şcolară arată foarte bine acum, s-au folosit materiale de cea mai bună calitate”, a mai spus primarul Cristian Tuţă.
Curăţenie pe malul Jiului
Împreună cu reprezentanţii Administraţiei Bazinale de Apă Jiu, autorităţile locale şi locuitori ai comunei Bucovăţ au desfăşurat, în ultimele săptămâni, mai multe acţiuni de igienizare a malurilor Jiului, unde, în repetate rânduri, se aruncă tot felul de resturi, chiar şi materiale de construcţii care nu mai folosesc nimănui. „Am participat la mai multe acţiuni de curăţenie a malurilor Jiului, fiindcă, din păcate, unii şi-au făcut un obicei să arunce gunoaiele acolo. Sunt cetăţeni care vin din alte localităţi, inclusiv din Craiova, şi procedează aşa. S-au strâns zeci de saci cu gunoi şi ne străduim să ţinem comuna cât mai curată”, a declarat edilul comunei Bucovăţ, Cristian Tuţă. Un atu al comunei este însă faptul că se găseşte foarte aproape de municipiu. Din acest motiv, de ceva timp, tot mai mulţi craioveni se orientează spre această zonă, cumpărându-şi terenuri şi case. Acest lucru le dă speranţe autorităţilor să dezvolte întreaga infrastructură.
LAURA MOŢÎRLICHE ŞI RADU ILICEANU