EDITORIAL / Dificultăţile Seulului!

0
446

2Un nou episod, din seria schimburilor verbale belicoase, între preşedintele american Donald Trump şi dictatorul nord-coreean Kim Jong-un, s-a consumat în ultimele zile. Pentru Kim Jong-un, Donald Trump este „un deranjat mental”, care va plăti scump pentru discursul înverşunat de la tribuna ONU, în cursul căruia a ameninţat că „va rade de pe hartă Coreea de Nord”. Declaraţia războinică a liderului de la Phenian, preluată de agenţiile internaţionale de presă, survine după mai multe luni de tensiuni, între comunitatea internaţională şi regimul său, care îşi continuă programul balistic, în pofida sancţiunilor economice. Kim Jong-un, pe care Donald Trump l-a numit „omul rachetă”, din cauza ambiţiilor sale nucleare, a mai adăugat că preşedintele american se va confrunta cu „rezultate dincolo de aşteptările sale”, fără a specifica măsurile pe care le va lua ţara sa. Bineînţeles, liderul de la Phenian a fost completat de şeful diplomaţiei nord-coreene, acesta comparând ameninţările cu războiul, formulate de Donald Trump, cu „lătratul unui câine”, lăsând să se înţeleagă că ţara sa nu va fi intimidată de asemenea declaraţii. O nelinişte s-a instalat, deja, în lume. China, prin ministrul său de Externe, Wang Yi, a cerut Coreei de Nord să nu persiste într-un joc periculos, invitând şi SUA să îşi ţină promisiunea de neagresiune. Comentarii pertinente se regăsesc în toată presa europeană, pe dosarul Coreei de Nord. Donald Trump a semnat un decret potrivit căruia îşi întinde de o manieră semnificativă autoritatea asupra persoanelor, antreprizelor şi instituţiilor financiare care finanţează şi facilitează comerţul cu Coreea de Nord. Departamentul Trezoreriei este abilitat să sancţioneze pe cei care efectuează acte de comerţ, indiferent de natura acestora, cu Coreea de Nord. Băncile cu activitate în Coreea de Nord nu vor mai fi autorizate să opereze în SUA. Washington-ul şi aliaţii săi speră că sancţiunile instituite în mai multe rânduri vor obliga Phenianul să negocieze încheierea programului său militar. Până atunci, SUA refuză orice concesie premergătoare deschiderii de negocieri dorite de Beijing şi Moscova. Într-o postură delicată se află preşedintele sud-coreean Moon Jae-in, care are o marjă îngustă de manevră, situată între poziţiile de şoimi ale SUA şi Japonia, pe de-o parte, şi dorinţa sa de negociere cu Nordul, pe de altă parte. O poziţie pe care a reafirmat-o în discursul său, la Adunarea Generală a ONU, din 21 septembrie a.c. Şi presa din Seul reflectă această dificultate. Momentan, posibilitatea deschiderii unor negocieri cu Nordul a devenit tot mai improbabilă şi jurnalul sud-coreean Dong-a Ilbo opinează că ameninţarea „cu distrugerea ţării făcută de Donald Trump nu semnalează altceva decât că va abandona soluţiile diplomatice bazate pe presiuni şi sancţiuni (…) Coreea de Sud trebuie să-şi consolideze cooperarea cu aliaţii săi – SUA şi Japonia – bazată pe încredere reciprocă pentru a face faţă crizei actuale”. Cu toate acestea, liderul sud-coreean Moon Jae-in a fost prins pe picior greşit de escaladarea ameninţărilor militare americane privind Coreea de Nord, prin declaraţiile greu coerente ale lui Donald Trump în faţa ONU, observă site-ul în limba engleză al cotidianul conservator sud-coreean Chosun Ilbo. În cursul unei întâlniri la New York, cu bancheri şi directori de antreprize, Moon Jae-in a exprimat că operaţiunile militare ar provoca moartea unor civili nevinovaţi, accentuând necesitatea unei soluţii diplomatice în relaţiile cu Phenianul. Relaţiile între cele două Corei sunt precare şi sunt aşa din cauza Nordului, rigid şi deloc dispus la deschidere. Şi renunţarea la programul nuclear. Cu toate acestea, la 20 septembrie a.c, ministerul sud-coreean al Finanţelor a alocat prin bugetul pe anul viitor, cu aproape 100 de milioane de dolari (83,5 milioane de euro) mai mult decât era prevăzut pentru ajutorarea umanitară a Nordului, potrivit unui site specializat –NK News. Tot la New York, Moon Jae-in a reiterat dorinţa sa de pace şi, în calitate de gazdă a Jocurilor Olimpice de Iarnă din 2018, n-a uitat Coreea de Nord. JO ar urma să se ţină la Pyeongchang, la 180 de kilometri de Seul, şi au nevoie de pace. În fine, Kremlinul s-a arătat, ieri, „în nota obişnuită”, profund preocupat de escaladarea tensiunilor în dosarul nord-coreean, după ultimele schimburi de mesaje războinice între Donald Trump şi Kim Jong-un. Prin Dmitri Peskov, Kremlinul a cerut, încă o dată, „reţinere”. După ce şeful diplomaţiei ruse, Serghei Lavrov, relansase propunerea Moscovei şi Beijingului pentru un dublu moratoriu: oprirea experienţelor nord-coreene, dar şi a exerciţiilor militare americano – sud-coreene, idee respinsă de Washington. Gravitatea ameninţărilor este fără precedent şi este ora presiunilor, mai mult decât a dialogului, a spus premierul japonez Shinzo Abe, al cărui arhipelag a fost survolat, în două rânduri, de rachete nord-coreene.