Ministerul Sănătăţii a prezentat primul Plan Naţional Multianual Integrat de Control al Cancerului pentru perioada 2016-2020 (PNCC), care înglobează strategii noi de control ale afecţiunilor oncologice în România, conform direcţiilor comune de la nivel european în ceea ce înseamnă lupta împotriva cancerului.
Planul include o serie de programe prin care se urmăreşte reducerea mortalităţii şi a incidenţei cancerului, precum şi îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei la risc şi creşterea calităţii vieţii bolnavilor de cancer.
Astfel, sunt prevăzute noi programe pilot de screening la nivel regional pentru cancerul de sân şi cancerul colorectal, strategii de îmbunătăţire a performanţei actualului Program Naţional de Screening pentru Cancerul de Col Uterin, cu pilotarea regională a screening-ului primar HPV (Human Papilloma Virus), conform recomandărilor recente ale Ghidurilor Europene.
Prin acest plan se doreşte realizarea unui diagnostic precoce, asigurarea şi controlul calităţii tratamentului multimodal, precum şi urmărirea în timp atât ambulatorie, cât şi la domiciliu, măsuri de reabilitare-reintegrare şi alte acţiuni cu caracter social.
Autorităţile sanitare promit investiţii în formarea profesională
Un punct important va fi pregătirea profesională la standarde europene a personalului implicat în managementul afecţiunilor oncologice. Totodată, dezvoltarea unui plan nou de cercetare la toate nivelurile, centrat pe beneficiul pacienţilor cu individualizare prognostică şi personalizare. Prioritară este promovarea unui comportament preventiv, prin informarea populaţiei în vederea evitării factorilor de risc, a expunerilor la noxe, pentru reducerea riscului global de cancer, precum şi prin politici de vaccinare împotriva hepatitei B şi a infecţiilor cu virus HPV.
Aplicarea măsurilor incluse în Planul Naţional de Control al Cancerului se va realiza conform unor strategii pe termen scurt, mediu şi lung. Ministerul Sănătăţii va identifica şi prioritiza resursele necesare pentru finanţarea implementării fiecărei măsuri în parte, prin strategii pe termen scurt – vizând bugetul pentru Programe al Ministerului Sănătăţii, mediu şi lung – prin proiecte de asigurare a infrastructurii şi de formare profesională menite să asigure pe viitor baza materială şi umană necesară unei acoperiri cât mai bune a populaţiei cu servicii medicale preventive şi curative de o calitate cât mai bună, pentru a asigura în final controlul cancerului în ţara noastră la un nivel competitiv pentru un stat membru al Uniunii Europene.
48.300 de decese cauzate de cancer
Ministerul Sănătăţii va propune Planul spre adoptare, prin Hotărâre de Guvern, pe agenda de lucru a Secretariatului General al Guvernului în luna iunie, cu publicarea ulterioară în Monitorul Oficial.
Cu aproximativ 48.300 de decese cauzate de cancer anual, România se situează peste media Uniunii Europene din punct de vedere a ratei mortalităţii prin cancer. Riscul de deces prin cancer până la vârsta de 75 de ani este cu 3.5% mai mare în România, faţă de Uniunea Europeană.
În România, diagnosticarea în stadii avansate este predominantă în mai multe tipuri de cancer. În cazul cancerului pulmonar, spre exemplu, care înregistrează cea mai crescută incidenţă în ţara noastră – 7 din 10 pacienţi români depistează boala abia în stadiul IV. De asemenea, 1 din 5 cazuri de cancer de sân este descoperit în stadiul II sau III.
Cancerele de plămân, de sân, de col uterin, colorectal şi cancerul de prostată sunt cele mai frecvente forme ale maladiei în România şi cele care cauzează 47.6% din decesele prin cancer.
În cazul cancerului de col uterin, România se află pe primul loc încea mai ridicată rată de mortalitate raportat la situaţia statelor membre UE4, deşi depistată în stadii iniţiale, această formă de cancer are în general un prognostic bun – supravieţuirea la 5 ani poate ajunge până la 100%, dacă afecţiunea e depistată în stadiul 0, respectiv 91%, în stadiul I.
