Când cuvintele prind greutate / Institutul de Cercetări Socio-Umane „Nicolaescu Plopşor”, semicentenarul unui temerar proiect academic

0
410

Ieri, la Muzeul de Artă din Craiova, s-a consumat un act de cultură de mare încărcătură spirituală. Împlinirea a 50 de ani de activitate neîntreruptă a Institutului de Cercetări Socio-Umane „Nicolaescu Plopşor” a fost marcată printr-o ceremonie festivă la care au participat academicieni, universitari de elită, cercetători şi reprezentanţi ai autorităţilor locale şi judeţene. Amfitrionul manifestării a fost prof.univ.dr. Cezar Avram, director al I.C.S.U. Craiova, universitar de calibru ce a probat, dacă mai era cazul, rafinamentul omului de carte, pledând pentru actul de cultură şi manifestînd recunoştinţa pentru toţi cei care au contribuit la menţinerea şi dezvoltarea cercetării socio-umane din Craiova.

Înfiinţat în urmă cu 50 de ani, prin hotărârea Prezidiului Academiei Române din 29 decembrie 1965 şi datorită demersurilor oficiale făcute de C. S. Nicolăescu Plopşor, Institutul de Cercetări Socio-Umane reprezintă una dintre instituţiile de cercetare de renume, care şi-a câştigat prestigiul nu numai pe plan local, dar şi la nivel naţional şi internaţional. Funcţionând, iniţial, în clădirea Palatului fostei Bănci a Comerţului (situată în strada „A. I. Cuza” nr. 7), în timp, instituţia şi-a schimbat, atât locaţiile, cât şi denumirile: Centrul de Istorie, Filologie şi Etnografie (1965-1970), Centrul de Ştiinţe Sociale (1970-1990), Institutul de Cercetări Socio-Umane „C. S. Nicolăescu Plopşor” (din 1990 până în prezent).

Muzeul de Artă dinCraiovaa găzduit, ieri, ceremonia festivă prilejuită de aniversarea împlinirii a 50 de ani de la înfiinţarea Institutului de Cercetări Socio-Umane „Nicolaescu Plopşor”. Manifestarea a fost inclusă în cadrul lucrărilor Conferinţei Internaţionale „Stat şi Societate în Europa”, festivitate aflată la cea de a VIII-a ediţie.

Elogiul înaintaşilor

Invitaţii au fost, cum era de aşteptat, din mediul universitar, academic şi cel al administraţiei. La prezidiu s-au aflat Sabina Ispas, academican, Ion Dogaru, membru corespondent al Academiei Române, Dan Claudiu Dănişor, rector al Universităţii din Craiova şi prof. Dumitru Otovescu. Cel care a îndeplinit rolul de organizator a fost prof.univ.dr. Cezar Avram, director al Institutului de Cercetări Socio-Umane „Nicolaescu Plopşor” din Craiova. Zecile de ani de profesorat şi cercetare au vorbit de la sine, în persoana acestuia. Calm, detaşat, de la înălţimea timpul care a lucrat favorabil în destinul său, Cezar Avram a punctat cronologia cu urcuşuri şi coborîşuri, a ceea ce este, acum, singurul Institut academic din Craiova. Drumul nu a fost deloc uşor. Din contră. Probleme au apărut, ca peste tot de altfel, tot dintr-o insuficientă finanţare a activităţii de cercetare. „Avem o recunoştinţă pentru toţi cei care i-au format, alături de noi, pe tinerii cercetători, doctori astăzi şi coordonatori de doctorat; cum au fost Vladimir Osiac, Gheorghe Dănişor, dar şi alţii foarte apropiaţi: Cornel Lungu, Ion Pătroiu, Dumitru Otovescu şi, alţi oameni de vază care au ocupat pe fotolii de conducere. L-aş remarca pe profesorul doctor docent Titus Georgescu. După cum vedeţi, soţia domniei sale este prezentă, făcând eforturi să vină de la Râmnicu-Vâlcea”, a evidenţiat prof. univ. dr. Cezar Avram, director al ICSU Craiova.

Au fost şi vremuri mai tulburi

Vorbind în numele componentei juridice a Academiei Române, care, la fondare, reprezenta 32 % din structura instituţiei, Ion Dogaru a arătat că, de-a lungul existenţei Academiei Române, doar 166 din 900 de membrii titulari au avut studii juridice sau şi juridice, „iar acum această componentă este de 0,001011% şi există un singur membru al Academiei care este jurist”. „Îngăduiţi-mi să vă vorbesc şi în calitate de decan de vârstă al celor prezenţi. Daţi-mi voie să prezint elogiul meu pentru entitatea care astăzi aniversează astăzi 50 de ani de existenţă, să transmit elogiul meu fondatorului, omului de aleasă cultură, de ştiinţă, istoric, arheolog, geograf, scriitor Nicolaescu Plopşor. A plecat dintre noi, dar să ştiţi că el fiinţează, dovada că, în vremuri destul de grele, şi sub aspect financiar şi, nu numai, institutul a continuat să funcţioneze”, a precizat Ion Dogaru, membru corespondent al Academiei Române. Acesta a destăinut greutăţile prin care a trecut în anii 2000 ICSU Craiova, când febra retrocedărilor imobiliare nu ocolise nici sediul acestei instituţii. „Vă rog să-mi permiteţi să afirm azi că, printr-o relaţie deosebită,  prietenească, colegială am reuşit să determin o entitate ministerială să-şi retragă acţiunea în justiţie şi astfel sediul a rămas în proprietatea Academiei Române”, a dezvăluit Ion Dogaru.

Între nevoia de spirit academic şi ultraspecializarea europeană

Poate că, cel care a atins punctul nevralgic al domeniul academic, aşa cum se prezintă în zilele actuale, a fost rectorul Universităţii din Craiova. Acesta a făcut cunoscută linia de gândire a vest-europenilor în raport cu actul de cercetare ştiinţifică. Dacă pentru occidentali, orice program de finanţare trebuie transpus imediat în sectorul productiv, cu un accent puternic pe latura tehnică a pregătirii universitare, segmentul umanist este prea puţin înţeles şi, prin urmare, slab finanţat. De formaţie juridică, prof. univ. dr. Dan Claudiu Dănişor, a avut intuiţia de a surprinde orizontul actual şi de perspectivă sub cupola căruia cercetarea academică trebuie să se cantoneze. Lumea actuală, o lume a capitalului, în care producţia şi desfacerea sunt prioritare pentru a crea plusvaloare, investeşte foarte mult în cercetarea tehnică şi mult mai puţin în cea umanistă, deşi, una fără alta, ne duc către un destin cu multe capcane. „Vreau pentru început să vă felicit pentru activitatea pe care aţi desfăşurat-o până acum şi vă doresc împlinirea tuturor planurilor pe care Institutul şi le doreşte pentru viitor. Cercetarea socio-umană a trecut în ultima vreme printr-o perioadă aparte. Pe partea de învăţământ, ştiinţele sociale şi umaniste au fost din ce în ce mai căutate după 1989. Cercetarea a fost oarecum neglijată pentru că, în domeniul nostru au încercat mulţi să aplice standardele din ştiinţele exacte şi inginereşti. Cu patru ani în urmă, la un proiect european, un coleg de-al dumneavoastră, istoric, de la Paris, nu înţelegea cum, Comisia Europeană ne cere să explicăm în ce mod aplicăm cunoştinţele pe care le dobândim din programele de cercetare. Din această cauză, cercetarea socio-umană a fost văduvită de fonduri, iar dumneavoastră aţi desfăşurat o activitate nu tocmai în condiţii proprice materiale şi eu cred că toată lumea din această sală trebuie să vă mulţumească pentru ce aţi făcut: cercetare fundamentală excepţională”, a precizat prof. univ. dr. Dan Claudiu Dănişor, rectorul Universităţii din Craiova.

Consiliul Judeţean Dolj, partener fidel al actului de cultură

Cristinel Iovan, vicepreședintele Consiliului Județean Dolj a participat, la manifestare prilej cu care a afirmat: „Sunt onorat să reprezint Consiliul Județean Dolj la acest eveniment jubiliar și mă bucură faptul că putem, ca unul dintre partenerii Institutului de Cercetări Socio-Umane «C. S. Nicolăescu-Plopșor», să vă fim gazde.  Între mediul academic și administrația locală s-a conturat o bună colaborare și este foarte important că există aceste conexiuni, că o parte dintre absolvenții facultăților din Craiovaocupă poziții însemnate în corpul administrativ.
Doresc să trec în revistă doar câteva dintre lucrurile notabile care s-au materializat în ultimii ani în zona noastră, în sfera culturii. Palatul care găzduiește această manifestare, sediu al Muzeului de Artă, a fost consolidat și restaurat de către Consiliul Județean. Secția de Istorie-Arheologie a Muzeului Olteniei – o altă instituție fundamentală a regiunii noastre – a fost reabilitată și redată circuitului cultural cu ajutorul fondurilor obținute de CJ Dolj. Nu în ultimul rând, activitatea Bibliotecii Județene «Alexandru și Aristia Aman» este sprijinită tot de către administrația doljeană. Rămânem, așadar, susținători deschiși ai domeniului cultural, care va avea mereu Consiliul Județean drept partener de încredere. Vă mulțumim pentru invitația pe care ne-ați adresat-o și care ne onorează, de a vă fi alături la ceas aniversar, și vă asigur de întregul nostru sprijin și în continuare, în activitatea importantă pe care o desfășurați”.

Ceremonia a continuat la Biblioteca Judeţeană „Alexandru şi Aristia Aman”cu lansări de carte. „Repere istorice şi culturale: aspiraţii, certitudini şi perspective”, avându-i ca autori pe Mihaela Bărbieru, Ileana Cioarec, editura Sitech, Craiova, 2014, 440 p.; „Biserică şi societate: paradigme, interpretări, implicaţii”, coordonatori: Mihaela Bărbieru, Roxana Radu, Lucian Dindirică; Târgovişte, Editura Cetatea de Scaun, 2015. Au mai fost lansate revistele: „Anuarul Institutului de Cercetări Socio-Umane CS Nicolaescu Plopşor, nr. XVI/2015, Bucureşti, Editura Academiei Române; „Arhivele Olteniei”, Serie Nouă, nr. 29/2015, Bucureşti, Editura Academiei Române şi „Journal of Humanities, Culture and Social Sciences”, vol. 1, no.1/2015, Târgovişte, Editura Cetatea de Scaun.