Prima ediţie a „Festivalului Lubeniţelor”, la Dăbuleni

0
212

dabuleni (1)La Dăbuleni, în patria pepenilor, anul acesta, se va organiza prima ediţie a „Festivalului Lubeniţelor”. Primarul localităţii, Aurel Băjenaru, a stabilit deja ca sărbătoarea să aibă loc între 23 şi 25 iunie, exact în perioada în care încep să fie recoltate şi primele bostane, ideea fiind ca lubeniţele produse pe nisipurile de la Dăbuleni să se afle în centrul atenţiei. În acest moment însă, agricultorii de aici, care au devenit între timp specialişti în această cultură, trudesc din greu în solarii, acolo unde se pregătesc mii şi mii de fire de pepeni verzi şi galbeni.

dabuleni (2)Acasă la familia Coancă nu este timp de odihnă în această perioadă. De mai bine de o lună, principala preocupare a tuturor este să se îngrijească lubeniţele care sunt acolo doar nişte plante extrem de firave. Din cauza solariilor care se întind peste toată curtea, casa lor aproape că nu se mai vede. În cel mai mare dintre acestea, îi şi găsim pe soţii Mihaela şi Gabriel migălind la tulpinile care şi-au prins bine pe puteri. Pentru a vă face o idee, sera în care păşim acum are înălţimea de două ori cât cea a unui om de statură medie. Înăuntru este foarte cald şi, dacă nu eşti obişnuit, ai senzaţia că te poţi sufoca. Familia Coancă însă îşi petrece multe ore din zi în acest mediu, fiindcă totul este gândit în aşa fel încât plantele să aibă parte de cele mai bune condiţii. „Cum asiguraţi căldura?”, întrebăm noi uitându-ne, ce-i drept, către o sobă metalică aflată într-un colţ al solarului. „Să ştiţi că nu este chiar atât de uşor, pentru că este necesară o temperatură optimă, în funcţie de stadiul în care se află planta. Aici, unde ne aflăm, sunt plante altoite deja, care au nevoie de o temperatură de 30 de grade Celsius. Le ţinem însă tot timpul sub supraveghere”, ne spune doamna Mihaela Coancă, în timp ce ne arată un covor de fire verzi, care îşi înfig rădăcinile în alveole din plastic, pline cu pământ.

Laboratorul în care se dă viaţă plantelor

dabuleni (4)La prima vedere, interiorul arată ca un laborator în care se dă viaţă plantelor. Cultivatorii, oameni tineri, se ocupă cu multă dăruire de aceste răsaduri. Interesant este că, în timp ce alţii cumpără răsadurile gata altoite de la greci sau turci, familia Coancă a învăţat să le producă singură. „În urmă cu nouă ani, nişte greci au ajuns la Dăbuleni şi ne-au prezentat câteva filmuleţe despre cum se altoieşte lubeniţa pe tiugă. După ce ne-am mai interesat în stânga şi-n dreapta, am ajuns la concluzia că nu este un lucru greu şi am încercat şi noi. În primul an, am altoit doar câteva fire şi totul a decurs bine. Aşa am prins curaj şi, în anii următori, am crescut treptat producţia. Am ajuns să avem acum 110.000 de fire, toate altoite pe tiugă”, ne spune Gabriel Coancă, prezentându-ne cum arată o plantă altoită de mâna lui. Curiozitatea ne împinge să îl întrebăm mai multe detalii despre acest procedeu. Fără ezitare, acesta ne face o demonstraţie pe loc: cu o lamă subţire crestează firul de tiugă, care nu e mai înalt de-o palmă, apoi lipeşte vârful unei plăntuţe de lubeniţă. Precizia trădează o experienţă de ani de zile. După ce prinde tulpinile îmbinate cu o clemă din plastic, o aşează în podul palmei: „Aşa se face altoirea pe tiugă. Bineînţeles, îţi trebuie să le ai pe toate: şi fire de tiugă, şi fire de lubeniţă şi cleme…”.

De 27 de ani, se ocupă de cultivarea lubeniţei

dabuleniÎl însoţim pe cultivator în solarul alăturat. Sub nişte arcade acoperite cu folie opacă, aici se află alte plante de lubeniţă: micuţa seră este pregătită pentru firele portaltoi. Aflăm că aici condiţiile de plantare sunt diferite, oamenii îngrijindu-se să se asigure o umiditate de 100% şi să nu pătrundă lumina. „De 27 de ani, ne ocupăm de lubeniţe, iar de două ani am început să producem şi răsaduri pe care le vindem la un preţ mult mai avantajos faţă de cele care vin din Grecia. Un alt avantaj este că plantele noastre sunt deja aclimatizate, fiind crescute în solul de aici şi condiţiile de aer pe care le avem. Acest lucru face să nu existe riscul ca oamenilor să li se usuce plantele în câmp, cum s-a mai întâmplat”, prezintă, ca un bun cunoscător, avantajele care decurg din oferta pe care o fac cultivatorilor de lubeniţă din zonă. Sănătoase, de un verde crud, plantele bine crescute aşteptau acum să fie cultivate în câmp, ceea ce se va şi întâmpla peste numai câteva zile dacă vremea va continua să fie la fel de caldă.

2.500 de fire pentru un hectar de bostan

dabuleni (3)Ca să ajungă în acest stadiu de creştere a plantelor, familia Coancă a intrat în solarii din luna februarie. Mai exact, din data de 10 februarie când au început să pună la încolţit atât seminţele de tiugă, pentru portaltoi, cât şi cele de lubeniţă, de diferite soiuri – Sorento, Pată Neagră şi Romanţa. După ani de cultivat, au căpătat o precizie de calendar, pe care o urmează cu sfinţenie. Dacă le îngrijesc aşa cum trebuie, cu apă şi căldură suficientă, pe data de 5 martie plantele sunt pregătite pentru altoire. „Cât a fost frig noaptea, a trebuit să verificăm, din două în două ore, care este temperatura din solarii şi, la nevoie, să facem focul. Un camion de lemne şi încă unul de cărbune am consumat ca să asigurăm condiţiile optime”, ne dezvăluie din munca nevăzută pe care un cultivator obişnuit trebuie să o facă pentru a-şi vedea plantele crescute. Este nevoie de 2.500 de fire de pepeni ca să fie cultivat un hectar de bostan. În ceea ce priveşte costurile de înfiinţare a unei culturi, tot pentru un hectar, este nevoie de aproximativ 10.000 de lei, bani în care intră, în principal, asigurarea apei prin sistemul de picurare la rădăcină.

Se caută… „Lubeniţa de Aur”

Anul trecut, pe nisipurile de la Dăbuleni, vestite în toată ţara, s-au plantat pepeni galbeni şi verzi pe o suprafaţă de 1.000 de hectare, iar producţia a fost, în medie, de 40 de tone la hectar. Este, de departe, cea mai mare producţie din ţară, acesta fiind şi motivul pentru care primarul Aurel Băjenaru a hotărât să organizeze „Festivalul Lubeniţelor”, pentru a sărbători recolta, dar şi eforturile foarte mari depuse de localnici. „Este prima ediţie a acestui festival, care, consider eu, trebuie să existe aici, unde se produc cei mai mulţi şi mai buni pepeni verzi din ţară. Apoi, toţi locuitorii merită să aibă o astfel de sărbătoare fiindcă ei muncesc mult pentru a creşte bostanele şi a duce lubeniţe în toate pieţele. Vor fi concursuri inedite care vor avea în centru chiar lubeniţele: concurs de mâncat pepeni, un concurs de reţete culinare pe bază de pepeni, sculptură în pepeni, iar cea mai mare lubeniţă va fi expusă pe toată perioada evenimentului şi va primi trofeul „Lubeniţa de Aur”. Vor fi şi întreceri sportive, concerte de muzică populară şi muzică uşoară şi sperăm ca toată lumea să se simtă excelent”, a mărturisit primarul localităţii Dăbuleni, Aurel Băjenaru.

LAURA MOŢÎRLICHE şi RADU ILICEANU