La Călăraşi, se umplu acum hambarele

La finalul campaniei agricole de vară, primarul comunei Călăraşi, Vergică Şovăilă, trage concluziile. Fiind un an agricol foarte bun, cu precipitaţii care au căzut la timp pentru unele culturi, agricultorii din comună au strâns recolte destul de bogate. Partea proastă este că puţini dintre aceştia au reuşit să le vândă la un preţ care să îi ajute să îşi scoată măcar investiţia. În topul culturilor care au dat satisfacţie conduce detaşat cartoful timpuriu, care s-a dovedit a fi o adevărată afacere pentru cei care l-au recoltat în luna mai. Călăraşiul este cunoscut şi pentru culturile de pepeni verzi şi galbeni, însă anul acesta, chiar dacă s-au obţinut zeci de mii de tone pe terenurile nisipoase din zonă, preţurile derizorii i-au dezamăgit pe producători, mulţi dintre ei gândindu-se acum dacă se mai merită să o ia de la capăt şi anul viitor. 

Ca şi în alţi ani, foarte mulţi locuitori din Călăraşi, profitând de structura solului şi de faptul că zona este însorită, au ales să meargă pe cultura de lubeniţe. Nu mai puţin de 700 de familii din comună, multe dintre ele cu mari eforturi financiare, chiar cu ajutorul unor împrumuturi în bancă, au înfiiţat bostănării în câmp. Pentru că oamenii au investit foarte mulţi bani în aceste culturi, îndeosebi în irigarea lor, producţia a fost mare. „Cei care au plantat soiuri de lubeniţă pe altoi au scos şi randament bun, e vorba de 70 de tone de pepeni la hectar. Ceilalţi, care nu au avut această posibilitate şi nici nu au udat des bostanul, au reuşit şi ei să ajungă la o producţie de 50 de tone la hectar”, a precizat primarul Vergică Şovăilă. La fel de bine s-au făcut şi legumele, îndeosebi roşiile.

Cartoful timpuriu a adus profit

O cultură cu adevărat rentabilă a fost anul acesta cartoful timpuriu pe care agricultorii din Călăraşi l-au recoltat în luna mai, cu mult înaintea altor producători. Explicaţia constă în faptul că solul nisipos de aici se încălzeşte mult mai repede şi oferă timpurietate culturilor. Aşa s-a întâmplat anul acesta şi în cazul cartofului, astfel că toţi cei care l-au plantat au obţinut şi 15-20 de tone la hectar. „S-au plantat 300 de hectare cu cartof timpuriu şi oamenii au scos destul de bine ca producţie. Aş putea spune că a mers cel mai bine anul acesta, a fost singura cultură rentabilă pentru că s-au scos aproape 6.000 de tone anul acesta”, a mai spus primarul localităţii Călăraşi, care a adăugat că acest lucru i-a încurajat pe producători să se ocupe de cultivarea cartofului timpuriu în continuare, şi anul viitor.

Are şi via destui struguri

Încurajatoare este şi producţia de struguri care se anunţă a fi una bogată. La Călăraşi, oamenii au început deja să culeagă viile, iar strugurii pe care îi adună sunt mari şi frumoşi. „Mulţi îi culeg pentru a face vin din ei, dar sunt destul de mulţi care îi comercializează şi ca struguri de masă, în special roşioara, care este foarte parfumată şi dulce. La noi oamenii încep, de obicei, culesul de pe 5 septembrie astfel că, pe data de 15 septembrie, se cam încheie. Anul acesta însă, pentru că luna august a fost una foarte călduroasă, aproape secetoasă, strugurii s-au copt mai repede şi, iată, a început deja culesul”, a spus primarul Vergică Şovăilă. În Călăraşi, viţa-de-vie se întinde pe o suprafaţă de 500 de hectare, iar cultivatorii o îngrijesc cu atenţie încă din primăvară când începe tratamentul împotriva manei şi a făinării, de aici rezultând producţiile bune din toamnă.

Porumbul şi grâul i-au dezamăgit pe producători

Tot în acest timp, la Călăraşi se culege şi porumbul, astfel că, dacă ajungi în aceste zile în comună, este imposibil să nu îţi iasă în cale câte o căruţă încărcată cu ştiuleţii arămii şi cu bobul uscat. „Oamenii au cultivat porumb, dar nu prea a ieşit aşa cum ne-am fi dorit noi. Este şi din cauza solului, care nu avantajează astfel de culturi. Stratul de humus la noi, pe deal, este foarte mic, de numai 0,2% şi este nevoie să se folosească mult îngrăşământ pentru aceasta”, a explicat primarul Vergică Şovăilă. În comună, sunt cultivate cu porumb aproape 800 de hectare, iar producţia nu pare să fie aşa de bună. La fel de modestă pare să fie şi producţia de grâu. În partea de nord a localităţii, acolo unde se află terenurile nisipoase, s-a obţinut o producţie de trei tone de grâu pe hectar, considerată destul de mică.

Samsarii strică piaţa

Marea nemulţumire a edilului din Călăraşi rămâne însă cea legată de lipsa unei pieţe de desfacere pentru toate aceste recolte bune. Aşa cum descrie acesta situaţia, „a fost o producţie bună, dar valorificarea a fost proastă”. Spre exemplu, agricultorii din zonă au vândut kilogramul de lubeniţă, aşa cum se spune „ de la marginea satului”, cu doar 0,3 lei pe kilogram, un preţ mult mai mic decât cel cu care s-au vândut pepenii în Craiova, adică şi la 2 lei pe kilogram. „Eu cred că există soluţii să schimbăm această situaţie din care au de pierdut producătorii adevăraţi, dar şi statul român. Samsarii vin şi încarcă mii de tone de la marginea satului şi nu taie nici o chitanţă. Ceea ce înseamnă că nu plătesc nici un impozit la stat. Instituţiile ar trebui să intervină şi să îi întrebe pe aceştia dacă au acte de justificare a mărfii. Dacă ar face acest lucru, diferenţa de preţ nu ar fi atât de mare”, a explicat primarul Vergică Şovăilă.

Depozitul en-gross şi exportul

Comercianţii ar putea fi ajutaţi foarte mult prin construirea unui depozit de achiziţionare şi valorificare a producţiei de legume şi fructe. Primarul Vergică Şovăilă susţine că a înaintat memorii către toate ministerele cu rol în acest sens, inclusiv la preţedinţie, începând din anul 2010, dar nu a primit, deocamdată, nici un răspuns pozitiv. ”Dorim să păstrăm tradiţie care a făcut şi face cunoscută această zonă de atâţia ani, menţinând renumele de cel mai mare producător de legume şi pepeni verzi. Luând în considerare faptul că se poate asigura o producţie agricolă mult mai mare, iar producătorii agricoli nu au siguranţa valorificării în totalitate a producţiei, am solicitat, în repetate rânduri, sprijinul în vederea obţinerea surselor de finanţare pentru proiectarea şi construcţia unui depozit”. Depozitul ar urma să fie dotat cu instalaţii termice de răcire care să asigure o temperatură optimă pentru păstrarea legumelor şi fructelor. O altă idee a primarului este şi ca tot ceea ce se strânge aici, produse de cea mai bună calitate şi foarte proaspete, să ajungă în străinătate, aşa cum se întâmpla cu mulţi ani în urmă, când Călăraşiul oferea pepeni verzi pentru pieţele din Rusia, Germania, Cehia şi Polonia.

LAURA MOŢÎRLICHE şi RADU ILICEANU