Evreii din Craiova au sărbătorit Purimul

0
829

Comunitatea evreiască din Craiova a celebrat, miercuri seara, Purimul 5776, una dintre cele mai importante sărbători din calendarul iudaic. În ciuda unei ploi reci, oamenii au venit la sinagoga din strada „Horezului” nr. 5 pentru a participa la acest eveniment important din viaţa spirituală a evreilor de pretutindeni.

Pentru că Purimul este considerat un carnaval ce anunţă venirea primăverii, sinagoga i-a aşteptat pe membrii comunităţii împodobită ca de sărbătoare cu ghirlande din hârtie şi baloane colorate, iar un foc zdravăn duduia în sobă pentru că era foarte frig afară. Punctuali, la ora 17.00, oaspeţii au sosit şi, după ce s-au salutat respectuos, au luat loc în bănci, aşteptând să înceapă serviciul religios.

Înainte de toate însă, prof. univ. dr. Corneliu Sabetay, preşedintele comunităţii evreieşti din Craiova, le-a reamintit tuturor celor prezenţi întâmplările din istoria poporului evreu de care este legată această sărbătoare.

 „Seara de Purim este una specială, aşa cum specială este şi această primăvară, chiar dacă vremea este capricioasă. Petrecută în urmă cu 2.500 de ani, povestea legată de Purim o are în centrul său pe regina Ester şi pe împăratul Ahaşveroş. Este o poveste ca o piesă de teatru, cu eroi pozitivi şi negativi”, a spus prof. univ. dr. Corneliu Sabetay.

Povestea Esterei

Eroii din povestea Purimului sunt Ester (pe numele său ebraic Hadassah), o tânără evreică din Persia, care este soţia împăratului Ahaşveroş, şi Mordehai, vărul său mai în vârstă. Personajul negativ este unul din sfetnicii împăratului Ahaşveroş, Haman, care îi urăşte pe evrei. Acesta plănuieşte să-i distrugă pentru că Mordehai era evreu şi toată lumea ştia, refuzând să i se închine. Ahaşveroş, care stăpâneşte peste o sută douăzeci şi şapte de provincii (sau satrapii), din India până în Etiopia, era foarte mulţumit să asculte sfatul consilierului său, Haman. Intenţia lui Haman este aceea de a-l înlătura pe Mordehai (Mardoheu), din poziţia-cheie pe care o deţine la curte şi, ca parte a acestui complot, sugerează împăratului că este spre binele lui să scape de evrei. Aflând de complotul lui Haman, Mordehai o roagă pe Estera să-şi folosească poziţia influentă pentru a vorbi cu împăratul în numele evreilor. Conform obiceiului, nimeni nu se putea adresa împăratului decât dacă acesta îl chema la el. Pedeapsa pentru a se fi adresat împăratului fără a fi chemat era moartea. Ester se hotărăşte totuşi să se adreseze soţului său şi reuşeşte să îi salveze, astfel, pe evrei.

Semnificaţiile acestei sărbători

Prof. univ. dr. Corneliu Sabetay a explicat şi care sunt semnificaţiile acestei sărbători, considerate una a bucuriei şi a veseliei. „În marile oraşe şi în şcoli se organizează carnavaluri, unde copiii şi adulţii poartă măşti caraghioase, nu nişte măşti care să sperie. Cu această ocazie, ţinând cont că se celebrează şi venirea primăverii, pe masă se pun fructe – smochine şi citrice – şi prăjiturele speciale”, a spus preşedintele comunităţii evreieşti din Craiova.

Ștefan Ardeleanu, unul dintre cei mai vechi membri ai comunităţii evreieşti, a rostit apoi „binecuvântările” de dinaintea Cărţii Esterei, într-o atmosferă de rugăciune.

Tradiţionalele prăjituri cu nucă, după o reţetă veche

Atmosfera din zilele de Purim este una de carnaval, când toată lumea poartă măşti, cântă şi dansează. Din mărturisirile unora dintre membri, în perioada interbelică, atunci când şi comunitatea evreiască din Craiova era mult mai numeroasă, în seara de Purim se organiza un mare carnaval cu măşti la care participau tinere fete şi ofiţeri, care dansau veselindu-se pentru această sărbătoare.

La masa festivă se servesc şi azi prăjiturele modelate din aluat în trei colţuri şi umplute cu jeleu, nuci, mac, miere şi nuci. Reţeta este una foarte veche şi are secretele ei, micile prăjiturele numite „humentaschen” făcând deliciul tuturor. Nu au lipsit nici de pe masa bogată de Purim, care a fost aşezată în sinagogă şi la care au fost poftiţi toţi participanţii la acest eveniment.

Cel mai mare spital din Ierusalim aminteşte de regina Ester

În onoarea reginei Ester, unul dintre cele mai mari spitale din Israel a primit numele Hadassah. Centrul medical din Ierusalim este cunoscut pentru intervenţiile chirurgicale în domeniul transplantului, dar şi ca o şcoală importantă în formarea medicilor. Chirurgul pediatru Corneliu Sabetay a ţinut să evidenţieze acest lucru, amintind totodată despre patrimoniul cultural deosebit pe care îl adăposteşte acest spital, aici regăsindu-se picturile realizate special pentru acest spital de mare pictor Marc Changall. „Acesta este micul meu dar pentru poporul evreu care a visat dintotdeauna la dragostea biblică, prietenie şi pace între toate popoarele. Acesta este cadoul meu pentru poporul care a trăit aici de mii de ani”, a semnat, în 1962, Marc Chagall.

LAURA MOȚÎRLICHE şi RADU ILICEANU