Atentatele de la Bruxelles, care au scos armata belgiană în stradă, au relansat dezbaterea aprinsă pe lupta antiteroristă. Criticile vehemente nu s-au lăsat aşteptate şi doi tenori, Hilary Clinton, de peste Ocean, ex-secretar american de stat, candidat la alegerile prezidenţiale din acest an, şi preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan s-au făcut auziţi, plângându-se de maniera timidă şi incoerentă în care UE acţionează. Recep Tayyip Erdogan a aruncat petarda şi Ankara susţine că Ibrahim el Bakraoui, identificat de autorităţile belgiene ca unul dintre cei doi kamikaze, care au produs explozii la aeroportul Zaventem din Bruxelles, a fost expulzat de Turcia de două ori, în iulie şi august anul trecut, deşi fusese suspectat de poliţia turcă a fi un combatant străin, arestat fiind în iunie 2015 la Gaziantep, în apropierea graniţei cu Siria. Coordonatorul UE pentru lupta contra terorismului, belgianul Gilles de Kerchove, estimează că statele europene ar trebui să coopereze în materia schimbului de informaţii cu Europolul. O declaraţie superfluă. De altfel, cotidianul britanic “The Independent” arată cu degetul spre responsabilitatea colectivă a ţărilor europene. “O tragedie a erorilor” titrează ziarul, care nu înţelege cum fraţii El Bakraoui au putut scăpa serviciilor de informaţii, acestea avându-i fişaţi. Deja incapabilă de solidaritate în faţa dramei refugiaţilor, UE este într-o fază regresibilă, etalându-şi mai mult vulnerabilităţile, scrie sever “Le Monde”, şi în materia terorismului. Miniştrii de Interne şi Justiţie ai celor 28 de ţări europene s-au reunit, ieri, la Bruxelles, ca să afle ce ştiau. În Comitetul ministerial restrâns, reunit ieri, pe dosarul Ibrahim El Bakraoui, expulzat din Turcia, Jean Jambon şi Koen Geens, membri ai cabinetului premierului belgian, Charles Michel, şi-au prezentat demisiile, refuzate pe considerentul că deocamdată contextul nu permite “ieşirea” miniştrilor de Interne şi Justiţie. De reţinut: El Bakraoui era cunoscut de justiţia belgiană. Fusese condamnat la 10 ani de închisoare în 2010 şi beneficiase de o eliberare condiţionată, în pofida unui aviz negativ al administraţiei penitenciarelor. Delincvenţa este un mod de viaţă pentru jihadişti. Atentatele sunt gândite în Siria, preparate în Belgia, în cartierele Molenbeek, Fores, Schaerbeek, Saint Gilles, Saint Jose, teritorii ale islamului, şi executate unde sunt… comandate. Intervenţiile antiteroriste nu sunt nici ferme şi nici reale. Cu atentatele din 22 martie a.c., de la Bruxelles, europenii descoperă sau redescoperă că sunt în război, unul conform asimetriei generale, impus de noile tehnici şi tehnologii militare, care nu mai este cantonat într-o singură regiune. Un război nedeclarat de vreun parlament, al vreunei ţări implicate. Comandouri care se revendică legate de Daech, comit atentate după atentate: 7 ianuarie 2015 (Charlie Hebdo, Hypercacher), 13 noiembrie 2015 (Paris şi Saint Denis), 22 martie a.c. (Bruxelles). În acest timp, Daech suferă pierderi, în Siria şi Irak, prin intervenţia coaliţiei arabo-occidentale, apoi a Rusiei – aşa se declară –, dar conflictele se multiplică până în Turcia, în Libia, Sahel şi Europa Occidentală. Ceea ce s-a întâmplat la Bruxelles, deunăzi, este un semn rău pentru Uniunea Europeană.
