În Dolj, deşertificarea solului ajunge o realitate

0
397

desertificareConferinţa Internaţională a Societăţii Europene privind Conservarea Solului şi a Apei desfăşurată în intervalul 15 – 18 iunie a.c., la Cluj-Napoca, a avut ca temă şi relaţia dintre degradare, deşertificare, siguranţă alimentară şi conflict. Aceasta din urmă problematică a fost prezentată de Oficiul de Studii Pedologice şi Agrochimice Craiova, instituţie cu statut de invitat la dezbateri. Încălzirea globală poate accentua aridizarea solului şi deşertificarea în condiţiile scăderii suprafeţelor irigate, a atras atenţia conducerea OSPA Dolj.

          Ziua internaţională a refugiaţilor, sub egida ONU, a anunţat un exod de 65 de milioane de refugiaţi. Cauzele sunt diverse: schimbări climatice, degradarea solului, deşertificarea cu impact asupra Siguranţei Alimentare şi apariţia conflictelor. Zonele afectate sunt Etiopia, Nigeria, Afganistan, Somalia, Siria, cu un exod de aproximativ 20 de persoane per minut, forţaţi să-şi părăsească zonele. Organizaţia Mondială pentru Migraţie anunţă venirea în Europa a peste 1 milioan de refugiaţi, deşi cifrele ar putea fi mult mai mari. Destinaţiile căutate sunt statele bogate, precum Germania şi Suedia.

Producţii agricole mici

          Conducerea OSPA Dolj, prin ing. Dumitru Meilă, a precizat la conferinţă că, obiectivul nostru ca ţară este să tratăm urgent problemele locale privind relaţia degradarea solurilor – deşertificarea – siguranţa alimentară. „Capacitatea productivă a solurilor, adică starea de fertilitate a acestora este condiţionată de o serie de factori precum: tipul de sol, clima, vegetaţia şi omul. Rezerva redusă de humus din sol existentă pe 4,7 milioane de hectare face să obţinem producţii reduse. Fără o intervenţie tehnică, materială, ştiinţifică, tehnologică nu putem mări producţiile agricole”, a precizat ing. Dumitru Meilă, director al Oficiului de Studii Pedologice şi Agrochimice Craiova.mieila

Ne îndreptăm spre deşertificare

În Dolj, încălzirea globală poate accentua aridizarea solului, deşertificarea, în condiţiile scăderii suprafeţelor irigate. „La suprafaţa în control direct afectată de secetă, secetă severă, aridizare, deşertificarea este de 115.500 de ha de psamosoluri (nisipuri), şi se manifestă puternic în sudul Doljului, zonă în care clima este destul de agresivă. Creşterea temperaturii globale cu 0,6 grade Celsius estimată se adaugă la cea de 0,7 grade Celsius, ce s-a produs, deja, în anii anteriori. Încălzirea globală vine, la pachet, cu fenomene extreme, ce produc pagube pentru agricultură”, a mai punctat ing. Dumitru Meilă.

          Suprafeţele de psamosoluri – nisipuri beneficiază de un nivel redus de precipitaţii, cuprins între 325 l/mp – 581 l/mp, fiind o zonă de silvostepă şi cu o temperatură medie multianuală de 10,7 grade Celsius – 11 grade Celsius. „Atenţionăm că, în viitorul apropiat, clima cu capriciile ei determină substanţial procesele biologice ale solului şi, ca rezultat, vom avea un sol degradat, dacă nu intervenim constant şi raţional în gestionarea rezervelor de sol pentru a evita fenomene, ce alungă oamenii din zonele aride. Putem evita aceste fenomene prin folosirea raţională a solului, a îngrăşămintelor, a apei şi a intervenţiei omului”, a avertizat ing. Dumitru Meilă.

Pe cine mai interesează pământul

          Solul este una dintre cele mai importante resurse ale civilizaţie, fiind responsabilă cu hrănirea populaţiei. La noi acesta ajunge, din păcate, din lipsa unor decizii strategice de lungă durată, doar o materie primă fără prea mare valoare. Zone întregi afectate de secetă în judeţul Dolj scot la iveală, nu doar lipsa repunerii în funcţiune a sistemelor de irigaţii, ci şi lipsa de investiţii în îmbunătăţirea calităţii solurilor. Din punct de vedere climatic, deşertificarea este urmărită prin intermediul staţiilor meteo. Greutăţii apar, însă, la monitorizarea fenomenului de aridizare prin Programul Naţional privind Realizarea şi Reactualizarea Sistemului Naţional şi Judeţean de monitorizare sol-teren pentru agricultură, realizat de O.C.P.A judeţene. „Lucrările de monitorizare a calităţii solurilor nu le mai efectuăm, pentru că nu sunt cuprinse în finanţarea publică. Au fost considerate cheltuieli cu investiţiile şi au fost tăiate”, ne-a precizat Dumitru Meilă.desertificare 1

Sute de ani pentru un sol bun

          Potrivit specialiştilor O.S.P.A. Dolj, în judeţul nostru există aproximativ 140.000 ha de soluri nisipoase sau psamosoluri (cu fertilitate redusă). „Dintre acestea, aproape 85.000 de hectare sunt terenuri degradate, în general, din cauza relaţiei sol-climă şi a decopertării şi modelării terenurilor care favorizează deşertificarea”, a menţionat Dumitru Meilă. Cele mai problematice terenuri sunt în arealul Bistreţ – Ciuperceni – Piscu Vechi. Aici se manifestă aşa-numitele nisipuri zburătoare, dar şi în zone întinse din comunele de Bulzeşti, Argetoaia. „Un centimetru de sol bun se creează în 300 de ani!”, este avertismentul lui Dumitru Meilă.

În plină secetă, întreabă de sistemele de irigaţii

          „Chiar dacă prognozele arată că, în următoarele zile, riscurile de inundaţii sunt reduse, perioada de instabilitate meteo, specifică acestei perioade, va continua. Am cerut tuturor să rămână vigilenţi. Totodată, am fost informat că, în perioada următoare, poate apărea risc de secetă şi caniculă. Din acest motiv, am cerut Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale să prezinte săptămâna viitoare o informare despre măsurile pe care le poate lua Ministerul pentru folosirea sistemelor de irigaţii, astfel încât să limităm posibilele pagube provocate de secetă”, a declarat prim-ministrul Dacian Cioloş la finalul videoconferinţei cu prefecţii, în data de 21 iunie a.c. Mai e ceva de zis? Nimic, doar că nu trebuie să uităm că Sahara a fost, înainte de a deveni deşertul de azi, o savană cu o bogată vegetaţie tipică!