Călin Popescu-Tăriceanu a devenit unicul preşedinte al ALDE

0
348

Congresul ALDE l-a ales sâmbătă pe Călin Popescu-Tăriceanu pentru funcţia de preşedinte al formaţiunii. Pe lista vicepreşedinţilor partidului se află vicepremierul Graţiela Gavrilescu, ministrul Energiei Toma Petcu, europarlamentarul Norica Nicolai şi deputaţii Andrei Gerea şi Varujan Vosganian.

DSCN4059-1024x768Călin Popescu-Tăriceanu a fost ales cu 1065 de voturi din cele 1094 posibile, reprezentat de numărul total al delegaţilor. Astfel, preşedintele Senatului devine singurul lider al ALDE, după ce partidul a avut conducere bicefală. În cadrul Congresului, delegaţii ALDE au ales componenţa Biroului Politic Executiv şi Delegaţia Permanentă, vicepremierul Graţiela Gavrilescu, ministrul Energiei, Toma Petcu, deputaţii Andrei Gerea şi Varujan Vosganian şi europarlamentarul Norica Nicolai fiind aleşi vicepreşedinţi ai partidului. Biroul Politic Executiv are în total 33 de membri, dintre care 17 vicepreşedinţi şi 16 membri.

            În rezoluţia ”Pentru o cultură politică a libertăţii”, ALDE consemnează faptul că “statul de drept nu înseamnă un plus de putere discreţionară acordată instituţiilor represive ale statului, ci tocmai limitarea drastică a oricăror abuzuri din partea acestora”. “Statul de drept nu este un mod de acţiune al instituţiilor, ci o formă de protecţie a libertăţii şi demnităţii persoanei.(…) ALDE vrea să descurajeze cultura denunţului şi a plângerii penale, a controalelor abuzive şi iraţionale, a supravegherii, a încătuşării, a suspiciunii generalizate, a neîncrederii în administraţie şi între cetăţeni, ca şi atitudinea tolerantă faţă de infracţionalitatea de drept comun. Vrem ca infracţiunile cu violenţă comise împotriva persoanei şi a proprietăţii private să nu mai fie socotite ca mai puţin grave (şi să se bucure adesea de clemenţă) decât infracţiunile comise împotriva statului. Ne dorim o societate din care să fie eliminate formele curente ale violenţei: delaţiunea, hărţuirea în justiţie, descinderea intempestivă, expunerea publică a celor suspectaţi de încălcarea legii.(…) Ca liberali, suntem obişnuiţi să rezistăm, să ne opunem, să demascăm caracterul violent şi inuman al ideologiilor dominaţiei statului asupra cetăţenilor. Ca liberali, suntem şi astăzi pregătiţi să rezistăm…”, se precizează în rezoluţia “Pentru o cultură politică a libertăţii”.