Vladimir Putin vrea consolidarea arsenalului nuclear şi capacităţi de distrugere a sistemelor antirachetă

0
132

rusiaPreşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a ordonat ieri, în contextul tensiunilor cu SUA, consolidarea arsenalului nuclear şi dezvoltarea unor rachete capabile să distrugă orice sistem antirachetă, o referire la elementele antibalistice NATO. “Trebuie să consolidăm forţele nucleare strategice; în acest sens, trebuie să dezvoltăm rachete capabile să depăşească orice sistem antibalistic actual şi viitor”, a declarat Vladimir Putin, citat de agenţia Tass, la o reuniune desfăşurată ieri la Ministerul rus al Apărării. “Şi capabilităţile strategice nonnucleare trebuie să ajungă la un nivel calitativ mai înalt, pentru a putea neutraliza orice ameninţare militară”, a adăugat Vladimir Putin. Liderul de la Kremlin a făcut acest anunţ în contextul tensiunilor din ce în ce mai mari dintre Moscova şi Washington. Rusia consideră că aproape toate canalele de comunicare cu Statele Unite sunt blocate şi că nu există şanse de îmbunătăţire a relaţiilor pe termen scurt, a anunţat miercuri Kremlinul, în timp ce Departamentul de Stat american susţine că dialogul va continua în anumite domenii. “În relaţia cu Statele Unite, aproape toate nivelurile de dialog sunt îngheţate. Nu comunicăm unii cu alţii, iar acolo unde o facem este un dialog la nivel minim”, a anunţat miercuri seară Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Preşedinţiei Rusiei. Într-un interviu acordat postului rus MIR, Dmitri Peskov a subliniat că Moscova nu se aşteaptă ca Administraţia Donald Trump să respingă rapid extinderea Alianţei Nord-Atlantice, astfel că relaţiile cu Washingtonul nu se pot îmbunătăţi pe termen scurt. Departamentul de Stat a exprimat surprindere în legătură cu poziţia Kremlinului. “Este dificil să aflăm cu exactitate care este sensul acestui comentariu, dar angajamentul diplomatic cu Rusia continuă într-o gamă largă de subiecte. Se ştie că avem disensiuni semnificative cu Moscova, dar nu s-a întrerupt dialogul”, a declarat John Kirby, purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat american. “În problemele majore, cele care contează cel mai mult, dialogul continuă. Nu ştiu ce să spun despre comentariile Kremlinului. Nu acesta este modul în care vedem noi comunicarea între Moscova şi Washington”, a explicat John Kirby. Tensiunile dintre Statele Unite şi Rusia au culminat în anul 2014, când, pe fondul crizei politice care a condus la înlăturarea Administraţiei proruse din Ucraina, Moscova a anexat regiunea Crimeea. Relaţiile au continuat să se deterioreze în contextul în care Occidentul a impus sancţiuni Rusiei din cauza presupusei implicări în conflictul separatist izbucnit în estul Ucrainei. Moscova a criticat în mod repetat extinderea Alianţei Nord-Atlantice, suplimentarea efectivelor occidentale în Europa de Est şi instalarea unor sisteme antirachetă NATO în România şi Polonia. Un alt subiect de dispută este conflictul din Siria, în contextul în care Statele Unite vor înlăturarea regimului Bashar al-Assad, susţinut politic şi militar de Rusia. În urmă cu un an, doborârea unui avion militar rus de către armata turcă a atras critici vehemente din partea Rusiei la adresa Turciei, stat membru NATO, şi a Occidentului. Între timp, în contextul tentativei de lovitură de stat din Turcia, Administraţia Recep Tayyip Erdogan a reluat cooperarea cu preşedintele Vladimir Putin. Oficiali de la Moscova au semnalat luni că asasinarea ambasadorului rus la Ankara, Andrei Karlov, este un act de provocare orchestrat de adversarii îmbunătăţirii relaţiilor dintre Turcia şi Rusia. Asasinul ambasadorului Rusiei era membru al mişcării clericului musulman disident Fethullah Gülen, aflat în SUA, a acuzat preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan. În noiembrie, Vladimir Putin afirma că ţări membre NATO au fost supuse presiunilor Statelor Unite pentru a accepta sisteme antibalistice, avertizând cu măsuri simetrice şi apreciind că Alianţa Nord-Atlantică creează “ameninţări externe” pentru a impune reguli ţărilor membre. Administraţia Vladimir Putin a criticat de nenumărate ori iniţiativa SUA de a instala elemente antirachetă, în cadrul NATO, în România şi Polonia, precum şi montarea unui sistem antibalistic în Coreea de Sud. Washingtonul şi NATO susţin că instalaţiile antirachetă din Europa nu sunt îndreptate contra Rusiei, vizând contracararea ameninţărilor balistice din Iran, în timp ce sistemul din Coreea de Sud vizează ameninţarea nord-coreeană. Relaţiile dintre Rusia şi Occident sunt grav afectate de crizele din Ucraina şi Siria.