Grădina Botanică sau mirajul unui fabulos tablou floral!

0
400

E din nou atrăgătoare Grădina Botanică, această oază de verdeaţă, complet reamenajată, chiar redesenată, din apropierea kilometrului zero al Craiovei. Se poate vorbi, fără teama de a greşi, de un paradis vegetal regăsit, pe o întindere de aproape 17 ha. Policromia de culori a lalelelor şi narciselor, prin forţa pasionant-pictorală, ţipătului galbenului strident, desprins din soare şi mesager al soarelui, desenează pe verdele crud al peluzelor un tablou fascinant, asemuit poate insulelor de corali, pierdute în infinităţile oceanului. În plin triumf al germinaţiei şi reînoirii, aranjamentul floral, ingenios conceput, prin culori proaspete ca dintr-o carte de poveşti fastuos ilustrată, totul proiectează privirii o surpriză, o bucurie, o religie, al cărei mare preot a fost Ion Ţuculescu. Egale cu roşul răsăritului, cu albastrul cerului, cu albul zăpezii, cu gălbenuşul de ou, sunt petalele fragile, aidoma aripilor libelulelor, ale întinderii de lalele şi narcise, circumscrise unor forme geometrice interesante. Semne sigure ale primăverii, ale voinţei oamenilor de a uita anotimpul rece din afară şi din ei înşişi. În aceste zile de aprilie, mângâiate de un soare blând, Grădina Botanică a Craiovei chiar oferă un tablou floral inefabil.

O istorie recentă

Deşi veche, înfiinţată prin 1952, pe lângă facultăţile de profil din cadrul Universităţii din Craiova, împărţită în sectoare ştiinţifice, Grădina Botanică trăieşte, de puţină vreme, o revigorare de amplitudine. Transferată administrativ, din 2015, Primăriei Municipiului Craiova, în scopul modernizării, dezvoltării infrastructurii, dar şi îmbogăţirii colecţiei de plante existente, Grădina Botanică se prezintă vizitatorilor într-o altă înfăţişare, realmente tonică. Anul trecut, de pildă, s-au asfaltat toate aleile, însumând o suprafaţă de circa 9.150 metri pătraţi. S-au amplasat circa 84 de bănci şi 64 de stâlpi de iluminat şi s-a înlocuit gardul de la intrarea principală, pe o lungime de 76 de metri. Curăţenia este desăvârşită. Se simte mâna specialiştilor pricepuţi. Şi aportul angajaţilor R.A.A.D.P.F.L., inspirtat coordonaţi, se dovedeşte lăudabil. Mai exact se vede cu ochiul liber. A fost nevoie de o bună înţelegere între actuala conducere a Universităţii din Craiova şi executivul Primăriei, pentru a se reda ţinuta ştiinţifică, dar şi de oază verde autentică, din inima oraşului, unei Grădini Botanice care a celebrat anul trecut 60 de ani de existenţă. Decolmatarea salbei de 3 lacuri, ce însumează peste 3,5 ha, a permis pe lângă salubrizarea perimetrelor respective, instalarea unor familii de raţe şi lebede sălbatice, admirate de vizitatori, pentru adaptarea lor. Imaginile par neverosimile.

Se păstrează funcţiile de Grădina Botanică

A fost o problemă, nu uşor de surmontat, aceea ca Grădina Botanică să-şi păstreze exigenţele, în temeiul căreia a fost înfiinţată. Şi fără să-şi aroge mărturisit merite aparte, rectorul Universităţii, prof. univ. dr. Cezar Spânu, a gândit deopotrivă pragmatic, dar şi metodologic. Grădina Botanică adăposteşte momentan, 732 taxoni – unitate sistematică folosită în clasificarea regimului vegetal şi animal – în spaţii protejate şi 1.880 taxoni în spaţii neprotejate. Anul trecut, opina lectorul universitar, Ion Stan, de la catedra de floricultură a Facultăţii de Horticultură, s-au mai obţinut 101 taxoni, iar colecţia de pomi fructiferi din specia Malus a ajuns la 90 de exemplare din 10 soiuri. O colecţie atrăgătoare de trandafiri, din circa 50 de soiuri, adevărat rozariu, este în extensie. Cu o suprafaţă cumulată de 600 metri pătraţi de seră, Grădina Botanică mai găzduieşte colecţii valoroase de plante tropicale şi subtropicale, dar şi de plante suculente.

Cum poţi rămâne uimit?

Rela Filip, directoarea R.A.A.D.F.P.L. Craiova nu credea că, într-o zi, va putea cunoaşte toate denumirile florilor, ce înveştmântează spaţiile verzi ale Craiovei, şi, implicit, din Grădina Botanică. Discuţia noastră s-a dorit succintă, limitată doar la câteva date, concrete, pentru a se întinde, prin informaţiile generos livrate, şi a rămâne finalmente surprinşi. Fiindcă Rela Filip, fără să-şi aroge virtuţi dendrologice, sau de arhitectură peisajeră, enumera corect toate denumirile speciilor floricole, produse de serele – unele tronsoane în curs de reamenajarea, pentru a se ajunge la 3.000 de metri pătraţi – din Parcul Romanescu. Şi s-au produs deja, fiind plantaţi la momentul optim 200.000 de bulbi de lalele (150.000 în Grădina Botanică), 30.000 de bulbi de zambile (20.000 în Grădina Botanică) şi 20.000 de narcise, mai mult de jumătate în Grădina Botanică. Urmează într-o ordine firească, după crepusculul actualului ciclu de vegetaţie floricolă, să fie plantate begoniile, tagetes, dalii, coleus, cana indica, salvia, muşcate, margarete, bănuţei ş.a.m.d.. Consiliată de ing. Violeta Tucă, considerată o expertă în floricultură, Rela Filip se străduieşte cât o ţin puterile să schimbe de la un anotimp la altul veştmântul spaţiilor  verzi din Craiova. Şi dacă, momentan, Grădina Botanică arată mai atrăgătoare ca niciodată, seducând privirile, în întreg tabloul plăcut privirii, se regăseşte şi efortul său, pe care îl vrea cât mai anonim. Marea splendoare a Grădinii Botanice vesteşte întreaga frenezie a primăverii. Şi după ce ne-am exprimat, repetat, nu de mult, deprimarea faţă de dezolanta înfăţişare a acestui sanctuar verde, nu putem decât saluta ceea ce s-a petrecut. Fiindcă, tot ceea ce s-a materializat, s-a făcut gândit, şi poate chiar cu sufletul.