Indiferent de divergenţele sindicale, problemele învăţământului românesc rămân la fel

0
178

Problemele învăţământului românesc sunt vechi şi se întind în vreme, iar ieşirea la un liman aducător de bunăstare  se află, deocamdată, departe. Nimeni nu ştie nimic, oricare om cu competenţe în domeniu nu poate da detalii structurate pe „educaţie”, fiecare face ceea ce crede de cuviinţă. Legislaţia se schimbă de pe o zi pe alta, dar mai rămâne o speranţă: lupta, chiar dacă termenul pare desuet, a sindicatelor. Ieri, cele mai puternice structuri din învăţământ, vorbim de cele care reprezintă drepturile angajaţilor din sistem, şi-au prezentat bilanţul anual, separat, şi, chiar dacă au fost divergenţe, concluzia a fost una singură: învăţământul românesc se află la limita subzistenţei şi este nevoie de un efort conjugat pentru ieşirea la lumină.

„Vrem să se înţeleagă că elevii ne sunt parteneri”

În 1990 lua fiinţă Uniunea Sindicatelor Libere din Învăţământ Dolj (USLI), care, în acelaşi an, se va integra structurilor Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI). Preşedinte al USLI şi vicepreşedinte, la nivel naţional, al FSLI, prof. Constantin Rada, a făcut cunoscute, în cadrul unei conferinţe de presă, rezultatele obţinute în 2015. „Am schimbat, în cursul unui singur an calendaristic, trei miniştri, ceea ce nu este un lucru foarte bun, deoarece s-a observat o stagnare în reformă. Am avut un acord cu Guvernul privind creşterile salariale ale cadrelor didactice, iar, în decembrie 2015, această suplimentare este cu peste 26%, comparativ cu februarie 2015. Este foarte important ca opinia publică să cunoască toate datele reale: practic, prin creşterile salariale s-a ajuns la nivelul dinainte de reducerea din 2010. Este foarte adevărat că toate cadrele didactice şi-au primit, după Hotărârile instanţelor de judecată, drepturile salariale, în această lună fiind achitate cele aferente anului 2016, fiind foarte aproape de a achita şi cele din 2017, în 2016, deoarece judeţul Dolj s-a mişcat foarte repede”, a precizat Constantin Rada. Acesta a mai spus că sunt foarte multe lucruri de pus într-o ordine firească şi legală: „Am depus, la Parlamentul României, o iniţiativă legislativă, ca personalul didactic să aibă statut de autoritate publică. Am văzut foarte multe cazuri în care profesori sau învăţători au fost agresaţi de elevi sau părinţi ai acestora. Ori, dacă obţinem legiferarea pe care o solicităm, aceste lucruri pot fi tratate cu maximă exigenţă. Sigur, sunt şi cazuri în care cadrele didactice au abuzat de funcţia lor, fapte care nu sunt acceptate. Vrem să se înţeleagă că elevii ne sunt parteneri. De asemenea, mai doresc să mai spun câteva lucruri. Am obţinut deocamdată reducerea numărului de comisii din şcoli, din care să facă parte cadrele didactice, însă nu este nimic stipulat, discuţiile continuând. O altă problemă este cea legată de banii acordaţi pentru formarea profesională. S-a acordat, în urmă cu un an, o sumă de 700 de lei, plătită din fonduri europene, dar care nici acum nu a fost recuperată de minister. Oricum, profesorii nu va trebui să plătească ei acei bani, deoarece nu li s-a cerut vreun document justificativ. În altă ordine de idei, că tot se poartă, vom demara discuţii pentru instituirea unor pensii speciale pentru cei care au statut de cadru didactic. Dar aş dori să mai precizez câteva lucruri. Nu am abandonat ideea de a fi viraţi banii de la buget, destinaţi învăţământului, direct în contul şcolilor, chiar trecând prin Inspectoratele Şcolare Judeţene, pentru a nu mai fi posibile situaţii în care, în urma unor certuri între primari şi Consiliile locale, să fie amânate sau sistate plăţile. Chiar am discutat cu principalele forţe politice parlamentare şi aşteptăm o reglementare în acest sens”.

Constantin Rada
Constantin Lungulescu

Clasa politică nu este menajată

Pe aceleaşi coordonate s-a axat şi prof. Constantin Lungulescu, preşedintele Sindicatului Învăţământului Preuniversitar Dolj „Spiru Haret”, dar cu mai multe „nuanţe” politice. „Bilanţul acestui an, vorbesc de cel calendaristic, nu de cel şcolar, are şi plusuri şi minusuri. Am avut semnate acorduri de creşteri salariale, dar aveam aşteptări mai mari. În decembrie 2016, putem vorbi despre o creştere cu 26%. S-a tot discutat despre Legea salarizării unice, dar, cel puţin până acum, nu a intrat în dezbaterea Parlamentului. În vară ne-am bucurat cu toţii de acele vouchere de vacanţă, dar a venit, în decembrie, la fel ca în fiecare an, câte o Ordonanţă de Urgenţă, care ne-a tăiat drepturile. Mergem înainte şi pe pensionarea anticipată a cadrelor didactice, suntem în discuţii, astfel încât cei care doresc să iasă la pensie mai devreme să aibă toate drepturile. Dacă vorbim despre actul legislativ care anulează drepturile de vacanţă, putem să vedem şi lucruri bune, astfel că toţi urmaşii cadrelor didactice decedate pot primi cele cinci salarii prevăzute în legislaţia specifică. În ceea ce priveşte banii pentru formare profesională, aşteptăm ca Uniunea Europeană să fie de acord cu strategia noastră. Dar, nu pot să nu vorbesc şi despre actul de guvernare. Până în urmă cu ceva timp, eram ca parte de dialog. Acum suntem daţi, pe undeva, la o parte, iar atât Guvernul, cât şi Preşedinţia, caută să discute cu ONG-uri. Domnul preşedinte Iohannis se arată foarte reticent, ţinând cont că soţia sa a pierdut acele drepturi salariale obţinute de ceilalţi în instanţă. Aceasta s-a adresat tardiv instanţelor de judecată. Eu, personal, am mare părere de rău, deoarece sunt peste 19.000 de cadre didactice care nu şi-au primit toate drepturile, chiar şi pe diferite perioade. Sunt rezervat în ceea ce priveşte actuala guvernare. Actualul ministru are un CV bogat, dar nu are experienţă în mediul preuniversitar. Eu sunt şi într-o Comisie care vrea să pună la punct strategia preuniversitară , în ceea ce priveşte programul-cadru de învăţare. Se vorbeşte de mai multe modele, în ultimul timp cel finlandez fiind preponderent, dar nimeni nu ţine cont, cel puţin până acum, de specificul local. Oricum, chiar dacă am rezerve faţă de mediul politic, sper să obţinem rezultate notabile, atât pentru elevi, cât şi pentru profesori”.