Vremea deosebită de frumoasă din ultimele săptămâni – lipsită, ce-i drept, de precipitaţii, ce erau mai mult decât necesare – dă şansa fermierilor doljeni să are şi să semene suprafeţe cât mai mari. Astfel, din datele centralizate la Direcţia pentru Agricultură a judeţului Dolj se preconizează că, din totalul de teren arabil al judeţului, doar aproximativ 26.000 ha vor rămâne necultivate. Peste 200.000 ha sunt, deja, arate în vederea însămânţărilor de primăvară şi mai mult de 230.000 ha sunt însămânţate cu culturile de toamnă.
Judeţul Dolj se poate spune că beneficiază, în această perioadă, de o vreme prielnică pentru a folosi la maximum potenţialul terenurilor agricole. Astfel, din datele centralizate la Direcţia pentru Agricultură Dolj, totalul suprafeţelor însămânţate cu culturi de toamnă este de 236.133 de ha. Din această suprafaţă, grâul comun acoperă 175.811 ha, secara boabe alte 1.979 ha, iar cu triticale sunt semănate 5.113 ha. Sunt veşti bune, într-un judeţ eminamente agricol, cu aproape jumătate din populaţie locuind în mediul rural. Cu alte cuvinte, dacă agricultorului doljean îi merge bine în anul care stă să vină, păi bine ne va fi tuturor! Printre atâtea scandaluri, mai mult sau mai puţin dătătoare de învăţăminte, printre titluri de primă pagină în care corupţii şi corupţia îşi revendică şi primesc importanţa cuvenită sau convenită, lumea rurală merge pe mai departe în firescul său, cu ciclurile sale temporale, pline de multă muncă şi sudoare.
Depăşiri la rapiţa boabe pentru ulei
Dacă în toamna anului 2013 s-a însămânţat rapiţă pe 8.260 ha, acum nu doar că cele 17.000 ha programate pentru cultivare au fost realizate, ba chiar s-a ajuns la o suprafaţă de 19.647 ha, pe care s-a semănat rapiţa. Reamintim că, cea mai bună perioadă când s-a cultivat această plantă şi cu cea mai mare cantitate obţinută a fost anul agricol 2009-2010. Atunci, nu mai puţin de 28.872 ha au fost cultivate cu rapiţă. Cultura de rapiţă, mai ales la marile exploataţii agricole din sudul Doljului este cea care aduce beneficii mari. Ea a fost promovată în ţara noastră ca o plantă energetică, din care se obţine biocombustibil. De aceea, fermierii din sudul Doljului au exportat-o imediat în Occident. Avantajele cultivării rapiţei se extind şi asupra crescătorilor de albine. Aceştia pot, de pe acum, să-şi întocmească traseul de ieşire în pastoral pentru anul viitor.
Pariul pe cultura de orzul boabe câştigă tot mai mult teren
Până în prezent, cei care au mizat pe rentabilitatea cultivării de orz boabe au avut câştig de cauză. Aşa se face că, şi pentru anul agricol 2015-2016, fermierii doljeni au semănat 24.185 ha. O suprafaţă din ce în ce mai mare, dacă avem în vedere statisticile anilor precedenţi. De pildă, în anul agricol 2009-2010 erau cultivate cu orz boabe 9.103 ha, anul următor s-a coborât la 8.150 ha, iar din anul agricol 2011-2012 s-a făcut saltul la 10.056 ha, urcând imediat, în 2012-2013, la 15.578 ha. Creşterea suprafeţelor cultivate cu orz boabe nu s-a oprit aici, pentru că, în anul agricol 2013-2014 s-au cultivat 20.006 ha.
Lucernă, doar pe 3.000 de hectare
În contextul unei cereri tot mai crescute pe pieţele externe la exportul de oi şi, chiar, lucernă, Doljul bifează pentru anul agricol 2015-2016 doar 3.195 ha cultivate cu această plantă. De menţionat că, la categoria trifoi, Doljul nu are cultivat niciun hectar. Producţii mari de lucernă se realizează, pe soluri profunde, cu o bună drenare şi bine aprovizionate cu elemente nutritive şi apă. Sub aspect termic, lucerna preferă zonele cu ierni în care temperatura minimă a aerului nu coboară sub – 25 grade C. Zona cea mai favorabilă este cea a cernoziomurilor situate în Câmpia Dunării, unde temperatura medie anuală este de 10 -11,5 grade C, iar precipitaţiile medii anuale sunt de 500-600 mm.
