Educaţia Fizică, ignorată în România – Şcolile din Dolj, deficitare la capitolul săli de sport

0
585

Educaţia Fizică continuă să fie o disciplină ignorată de şcoala românească. În ciuda recomandării Uniunii Europene de a se introduce în programa şcolară minimum trei ore de sport pe săptămână pentru elevi, sunt două ore la învăţământul primar şi la clasele a V-a – a VII-a şi o oră la clasa a VIII-a, dar şi la liceu. Şi dotările unităţilor de învăţământ sunt foarte slabe. Sălile de sport, necesare pentru sezonul rece, sunt, în multe cazuri, improvizate în clase dezafectate. Există însă şi situaţii în care lipsesc în totalitate. În judeţul Dolj, din 195 de unităţi şcolare cu personalitate juridică doar în 135 există spaţii pentru desfăşurarea activităţilor de Educaţie fizică, iar dintre acestea maximum 20 sunt săli de sport care să răspundă cerinţelor educaţionale.

În aceste zile, când temperaturile au scăzut foarte mult, elevii ar trebui să facă orele de Educaţie Fizică în sălile de sport. Conform programei şcolare, activităţile pentru sezonul rece cu elevii prevăd obligatoriu gimnastică acrobatică, dar şi joc sportiv – baschet, volei, handbal, fotbal. Jocul sportiv nu poate fi făcut însă decât în puţine unităţi de învăţământ, pentru că nu există spaţiul necesar. În Craiova, doar opt şcoli au săli mari de sport. În această categorie se află Şcoala nr. 2, Şcoala  nr. 32, Liceul Teoretic „Ştefan Odobleja”, Grupul Şcolar „Traian  Demetrescu”, Liceul „Tudor Arghezi”, Grupul Şcolar „Traian Vuia”, Colegiul Tehnic „C. D. Neniţescu” şi Liceul cu Program Sportiv „Petrache Trişcu”. În celelalte unităţi şcolare, sălile au dimensiuni reduse.

În ceea ce priveşte unităţile şcolare din oraşele mici ale Doljului, au săli de sport doar liceele. În mediul rural, sală mare de sport este doar la Urzicuţa.  În aceste condiţii, orele de Educaţie Fizică se fac şi în săli de clasă dezafectate, unde profesorii sunt obligaţi să prezinte doar câteva exerciţii de gimnastică, ceea ce afectează elevii. Se exclude, astfel, jocul sportiv, care ajută la dezvoltarea elevului. „Jocul sportiv este cel care face ora de Educaţie fizică mai atractivă, este cel care face efortul mai uşor de suportat pentru copil. Este tot ceea ce înseamnă exerciţiu fizic şi mişcare, care trebuie să fie făcute într-un mod controlat, ca să poată să ducă şi la dezvoltarea lui. Dacă vorbim de jocul sportiv, aici vorbim şi de educarea unor calităţi care ţin şi de formarea personalităţii lui. Putem să vorbim de o comunicare mai bună, între elevi, de dârzenie, curaj”, a precizat Liliana Ionescu, inspector şcolar de Educaţie fizică şi Sport în cadrul Inspectoratul Şcolar Judeţean Dolj.

Ultimele investiţii s-au făcut în 2008

Pe lângă lipsa de spaţiu, în sălile de sport nu s-au mai făcut nici investiţii din 2008. Atunci şcolile au primit bani şi au dotat sălile cu bănci de gimnastică, aparate pentru sărituri, panouri de baschet, saltele, scări fixe şi tot ce înseamnă instalaţii. De trei ani nu s-au mai alocat fonduri nici pentru îngrijirea aparatelor şi instalaţiilor care au început să se deterioreze. Panourile pentru baschet sunt, în multe cazuri, rupte, mai ales dacă sunt montate pe terenurile de sport, şi ele crăpate. În săli saltelele s-au deteriorat, la fel şi unele aparate de gimnastică, iar profesorii evită să le mai folosească. În plus, acolo unde este posibil să se facă şi joc sportiv, elevii trebuie să strângă bani în fiecare semestru pentru a cumpăra mingi.

Recomandarea Uniunii Europene nu este pusă în practică

În săli mici şi uneori şi cu materiale suportate din buzunarul propriu, elevii din învăţământul primar şi cei din clasele a V-a – a VII-a fac două ore de Educaţie fizică şi Sport pe săptămână, iar cei de liceu – doar o oră. Programa şcolară din România este, astfel, în contradicţie cu o hotărâre a Comisiei pentru Cultură şi Educaţie din cadrul Parlamentului European, care recomandă tuturor statelor membre „să confere Educaţiei fizice un caracter obligatoriu în şcoli şi licee şi să accepte acele principii conform cărora în orar ar trebui să se prevadă cel puţin  trei ore de Educaţie fizică pe săptămână, în vreme ce şcolile ar trebui să fie încurajate să depăşească acest prag, în funcţie de posibilităţi”.

Recomandarea Uniunii Europene vine pe fondul unor studii realizate în şcolile din mai multe state membre, care au scos în evidenţă un adevăr îngrijorător: scăderea numărului de ore de Educaţie fizică prevăzute în programa şcolară în ultimul deceniu, atât la clasele primare, cât şi în cele secundare a generat o stare de sănătate precară, probleme psihosociale şi boli asociate cu complicaţii costisitoare cum ar fi hipertensiunea şi diabetul, precum şi boli cardiace şi vasculare. Un sfert din copiii din Uniunea Europeană sunt victime ale acestor afecţiuni. Educaţia fizică este singura disciplină din programa şcolară care urmăreşte pregătirea elevilor pentru un stil de viată sănătos şi care se concentrează asupra dezvoltării în ansamblu din punct de vedere fizic şi mental.