Gala restaurării românești, la Craiova, cu 80 de invitați și peste 100 de piese aparținând patrimoniului cultural național

0
71

Eveniment de anvergură și de tradiție, care atrage atenția asupra importanței obiectelor de patrimoniu cultural național, ca și asupra unor oameni cu o riguroasă pregătire științifică, tehnică și artistică în domeniu, datorită cărora cultura română este mai bogată, Salonul Național de Restaurare s-a deschis, ieri, la Muzeul Olteniei din Craiova, în prezența a 80 de invitați din întreaga țară.

Peste 100 de piese, ce provin din colecțiile, depozitele și expozițiile a 27 de instituţii muzeale, religioase sau colecţii particulare din ţară – din ceramică, porțelan, metal, lemn, dar şi picturi, textile, cărţi vechi şi diverse documente – pot fi admirate de public în cadrul unei expoziții deschise la Secția de Istorie-Arheologie (strada „Madona Dudu” nr. 14) până la începutul lunii noiembrie a.c. Obiectele sunt prezentate alături de o bogată documentație fotografică și de informații privind procesul de restaurare.

Cea de-a XIV-a ediție a evenimentului este organizată, în perioada 19-21 septembrie 2018, de Laboratorul de Restaurare-Conservare al Muzeului Olteniei, care își desfășoară activitatea neîntrerupt încă din 1975, azi unul dintre cele mai moderne din țară, datorită investițiilor masive făcute, în ultimii ani, de Consiliul Județean Dolj. Atât condițiile de lucru, cât și profesionalismul echipei craiovene au fost remarcate, ieri, la deschiderea Salonului Național de Restaurare, de prof. univ. dr. Ioan Opriș – personalitate a muzeologiei românești, și de Mirel Bucur președintele Asociației Conservatorilor și Restauratorilor din România.

Programul evenimentului mai cuprinde, pe parcursul acestor zile, o masă rotundă pe tema analizării legăturii indisolubile dintre investigație și intervenție în domeniul restaurării și conservării, o excursie documentară în județele Olt și Vâlcea, și Gala restaurării românești, în cadrul căreia cei mai buni specialişti vor primi plachete în semn de recunoaştere a competenţelor şi abilităţilor profesionale.

Salonul Național de Restaurare se desfășoară la Craiova în Anul European al Patrimoniului Cultural, instituit de Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene, al cărui obiectiv este de a încuraja cât mai multe persoane să descopere și să aprecieze patrimoniul cultural al Europei.

Salonul Naţional de Restaurare aduce în faţa publicului piese valoroase din patrimoniul cultural românesc mobil, restaurate în importante laboratoare din țară, utilizând cele mai noi tehnici şi materiale pentru investigare, conservare, restaurare în domeniile ceramicii, textilelor, hârtiei şi metalului. Cele peste 100 de exponate provin de la 27 de instituţii din ţară, între care Muzeul Naţional de Istorie a României, Muzeul Naţional al Literaturii Române, Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti”, Muzeul Național al Țăranului Român și Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” (București); Complexul Naţional „Astra”, Muzeul Naţional Brukenthal, Universitatea „Lucian Blaga” și Arhiepiscopia Ortodoxă Română Sibiu; Complexul Muzeal Național „Moldova” Iași; Muzeul Etnografic al Transilvaniei Cluj-Napoca; Muzeul Bucovinei Suceava; Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie, Muzeul „Casa Mureșenilor” și Muzeul de Etnografie Braşov; Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă Zalău; Muzeul Viticulturii şi Pomiculturii Goleşti; Institutul de Cercetări Eco-Muzeale „Gavrilă Simion” Tulcea; Complexul Muzeal Județean Neamț; Muzeul Județean Argeș Pitești; Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui; Muzeul Judeţean Buzău; Muzeul Național Peleș Sinaia; Muzeul Olteniei din Craiova ș.a.

Prezență constantă la Craiova, prof. univ. dr. Ioan Opriș – fost secretar de stat în Ministerul Culturii, azi profesor al Universității „Valahia” din Târgoviște, a adus, ieri, la deschiderea Salonului, un elogiu restauratorilor și conservatorilor, pentru importanța pe care o au. «Sunteți oameni ai detaliului. Lucrările dvs. sunt splendidă dovadă față de detaliu… Dar sunteți și oameni ai întregului. Ceea ce lipsește adeseori în muzeografie – viziunea aceasta plecând de la fragment la recompunere, care dă întregul. Uimitoare! Aveți manualitatea, care este lucru rar. Dovadă că astăzi nici măcar meșteri nu mai găsim când avem nevoie de ceva. Iată, în cultură, cultul mâinii este prezent și se dovedește aici, încă o dată. Dar aveți și gustul special al culorii, al modului în care se face cu migală recompunerea, adăugirea, alipirea, refacerea unei lucrări. Toate demonstrează acest profil complex al restauratorului. Și mai aveți o încăpățânare… Acest Salon, care vă adună în fiecare an. Sunt lucrări de mare complexitate în expoziție, sunt impresionante!», s-a adresat invitaților Ioan Opriș.

„Dacă n-ar exista munca restauratorului, a conservatorului și a muzeografului, a cercetătorului, am avea niște clădiri goale, nu muzee. Iar fără dvs. nu ar mai exista muzee, iar fără muzee nu ar mai exista cultură și identitate națională, atât de necesare în această epocă a globalizării”, le-a spus și Oana Bică, vicepreședinte al Consiliului Județean Dolj. Aceasta a adăugat că Salonul Național de Restaurare „reprezintă o bună ocazie de a pune în lumină investițiile Consiliului Județean Dolj realizate în ultimii ani la Muzeul Olteniei”.

Deloc de neglijat ca sume, ele s-au îndreptat și către Laboratorul de Restaurare-Conservare, ajuns astăzi unul dintre cele mai moderne și performante din țară. Potrivit managerului muzeului craiovean, arh. Florin Ridiche, Laboratorul își desfășoară activitatea într-o clădire în care administrația județeană a investit aproximativ 2,5 milioane euro din fonduri proprii. „Dotarea lui a necesitat o perioadă lungă de timp, având în vedere faptul că este vorba de aparatură foarte scumpă. Numai în 2016-2017 s-au investit aproximativ 100 mii euro în achiziționarea ultimelor echipamente de care mai aveau nevoie colegii restauratori”, a mai spus Florin Ridiche.

La vernisajul Salonului Național de Restaurare a venit, ieri, și Mirel Bucur – președintele Asociației Conservatorilor și Restauratorilor din România, care a reamintit faptul că evenimentul se desfășoară, în mod fericit, în Anul Centenarului Marii Uniri de la 1918, dar și în Anul European al Patrimoniului Cultural. „Și acesta este un semn de unitate, pentru că suntem într-un an aniversar. Să aniversăm, de ce nu, și această unitate a restauratorilor, faptul că suntem împreună, ceea ce este foarte important. Este și o sărbătoare care se înscrie, fără doar și poate, în ceea ce înseamnă sărbătorirea patrimoniului la nivel european”, a spus Mirel Bucur, care, la rându-i, a felicitat colectivul Laboratorului de Restaurare-Conservare al Muzeului Olteniei și a apreciat că Salonul pe care îl organizează „este special și unic în România, pentru că nici o altă instituție nu s-a angajat la acest travaliu, care înseamnă organizare”.

Obiecte variate specifice restaurării lemnului pot fi admirate de public în cadrul Salonului Național de Restaurare, precum biroul din camera de lucru a Elenei Farago, redând atmosfera începutului de secol XX, deținut de Biblioteca Județeană „Alexandru și Aristia Aman” din Craiova, ori un ceas de perete Schlenker & Kienzle, datat 1895 și aflat la Muzeul Județean Argeș. Restaurarea ceramicii este reprezentată prin ceramică specifică Neoliticului – Cultura Cucuteni, Epocii Bronzului – Cultura Gârla Mare, vase de lut din perioada dacică şi romană, amfore, artefacte deținute de colecții muzeale din țară, dar și de colecționari privați. Impresionant prin dimensiuni, ca și prin dificultatea și complexitatea restaurării, este vasul de provizii, datat sec. IV, deținut de Muzeul Județean de Istorie Brașov.

Spectaculoase, după ce au trecut prin mâinile pricepute ale restauratorilor, sunt şi piesele de pictură: tabloul „Scene Religioase” (sec. XIX), unul din cele cinci realizate concomitent, la comandă în Ierusalim, ori „Vânătorul” (început de sec. XX), lucrare din Casa Memorială „Elena Farago”. Icoanele pe lemn și pe sticlă îmbogățesc și ele spațiul expozițional cu cromatica variată și simbolica lor. „Tânguirea Maicii Domnului” (prima jumătate a sec. XX), spre exemplu, prezintă pe o suprafață foarte mare, pe foiță de aur, un bogat decor incizat, de o deosebită finețe și cu policromie, cu o tehnică asemănătoare emailului.

Cât priveşte obiectele din metal reţin atenţia obiecte militare din perioada Primului Război Mondial, piese decorative din argint și arheologice: fibule digitate, reprezentări de zeități romane – „Aplică din bronz cu reprezentarea Zeiței Minerva” (sec. II-III), descoperită în Castrul Roman de la Porolissum,  deținută de Muzeul Județean de Istorie și Artă Zalău. În expoziție se regăsesc vechi și valoroase tipărituri: cărți vechi religioase (sec. XVI-XIX), Chaldaei Sacerdotis” (1554), „Evhologhion” (sec. XIX), „Penticostar” (sec. XVIII), Sfânta și Dumnezeiasca Evanghelie” (sec. XVIII), aflate în colecțiile Muzeului Olteniei, Muzeului Național al Literaturii Române București, Muzeului Național Brukenthal Sibiu, documente și manuscrise – „Liturghier” (sec. XIX), deținător fiind Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui.

De asemenea, publicul poate admira o gamă variată de obiecte de patrimoniu pe suport textil (pieptare, textile de interior, obiecte de port din secolele XIX-XX), care au necesitat în procesul de restaurare aplicarea unor tehnici specifice de ţesere, coasere, croşetare, brodare ori vopsire. Atrage atenția veșmântul liturgic din catifea brodată cu fire metalice de argint aparținând colecției Popescu Cilieni, restaurat de specialiștii Muzeului Olteniei, dar și tabloul „Țăran Sas”, un colaj de mătase, lână, piele, metal, sticlă și lemn, aparținând Muzeului Național Brukenthal Sibiu.